Sistemul asigurarilor de pensii in Romania are o forma extrem de supla de prezentare, care ingemaneaza doua subansambluri, respectiv componenta sociala publica obligatorie si componenta comerciala facultativa, perdanta in raport de forte cu cea dintai, datorita vulnerabilitatii potentialului contributiv in raport cu exigentele timpului prezent. Suprematia primei componente - regimul public de pensii - se datoreaza efectelor propagate prin caracteristicile sale, respectiv participarea obligatorie, organizarea sub patronajul statului,finantarea prin metoda redistribuirii pe baza principiului solidaritatii sociale dintre generatii (salariatii si celelalte categorii de asigurati platesc contributii care finanteaza pensiile curente),orientarea catre compatibilizarea cu schemele publice de pensii din tarile membre ale UniuniiEuropene (prin alinierea varstei de pensionare si implicit a stagiului de cotizare, tendinta de imbunatatire a raportului de dependenta, inclinatia spre latura umana prin interventia variabilei conditii de munca, combinarea echitabila a dimensiunilor valorice ale dreptului de pensie cu cele ale venitului generator etc). Un element esential de care depinde infaptuirea obiectivului principal al regimului public de pensii, asigurarea unui nivel rezonabil al venitului de inlocuire pentru persoanele a caror varsta sau stare de sanatate reprezinta privatiuni de a activa pe piata muncii, fara amenintarea in timp a flagelului nesustenabilitatii financiare, il constituie soliditatea surselor de finantare. Capacitatea acestora de a se transforma in resurse financiare, dispersate sub forma pensiilor, influenteaza (a)protectia impotriva saraciei pentru un numar mare de persoane aflate sub incidenta unor riscuri majore (invaliditate, batranete, decesul sustinatorului) (b) permite contracararea deteriorarii parametrilor care jaloneaza conditiile biologice de viata ale pensionarilor. Desi politica europeana privind pensiile este supusa transformarilor continue, nu se pune deocamdata problema unui sistem unic de pensii, astfel ca in acest sens fiecare stat si-a creat propriile mijloace privind modul de finantare (cotizatii sau impozite), tipul mecanismului (asigurare sau serviciu public) si natura institutiilor (publice sau private). Cresterea complexitatii vietii sociale a determinat statul sa-si asume responsabilitati sporite in domeniul pensiilor si al altor forme de asigurari sociale. Evolutia societatii sporeste nevoile colectivitatilor, iar schemele publice de pensii raspund cu greu acestor nevoi datorita dificultatii stapanirii mecanismelor economice si a procurarii resurselor, ca urmare a vietii sociale tot mai complexe, marcate de evolutia demografica (scaderea natalitatii si prelungirea sperantei de viata, diminuarea mortalitatii), dezvoltarea economica, inflatie, somaj etc. Fondurile alocate finantarii pensiilor nu sunt dependente exclusiv de nivelul de dezvoltare economica, ci si de directionarea resurselor disponibile din alte domenii de activitate spre politici active de ocupare si investitii in economie. In Romania, finantarea costurilor generate de pensionare este predominant de tip contributiv-redistributiv, fiind realizata indeosebi pe seama contributiilor suportate de asigurati si angajatori acestora, la care se aditioneaza contributiile pentru bilete de tratament si odihna, transferuri primite de la bugetul de stat si alte surse. Contributia pentru asigurari sociale reprezinta principala sursa de formare a fondurilor banesti necesare finantarii cheltuielilor cu pensiile publice si este datorata lunar de catre asiguratii obligatoriu (in calitate de viitori beneficiari de pensii) si de angajatori. Marimea fondului pentru pensii este influentata de urmatoarele variabile: - dimensiunile valorice ale veniturilor realizate de personalul incadrat in munca (deoarece contributiile pentru asigurari sociale se platesc in functie de aceste venituri); - numarul platitorilor de contributii de asigurari sociale; - gradul de incasare a contributiilor prelevate. Este de remarcat faptul ca pentru prima data in legislatia romaneasca din domeniul pensiilorsi asigurarilor sociale de dupa anul 1949, cotele de contributii nu sunt stabilite prin legea cadru sinedie, ci aprobate anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. In perioada anilor 2001-2009 au fost stabilite urmatoarele cote de contributii pentru asigurarile sociale de stat: Cotele de contributii la asigurarile sociale de stat in perioada 2001-2009 Perioada Cota contributie % Asiguratii Angajator Conditii normale Conditii deosebite Conditii speciale 2001-2002 11,67 23,33 28,33 33,33 2003 9,5 24,5 29,5 34,50 2004-2005 9,5 22 27 32 2006 9,5 19,75 24,75 29,75 2007 9,5 18,5 23,3 28,5 2008 9,5 18,5 23,5 28,5 2009 10,5 20,8 25,8 30,8 O alta notiune aferenta Fondului Asigurarilor de Sanatate este punctul de pensie.Acesta are o valoare in procente stabilita din salariul mediu brut. Evolutia procentuala dar si valorica este prezentata in tabelul de mai jos: DATA Valoare punct % SMB ANUL 01.01.2005 295,5 32 921,1 2005 01.01.2006 323,1 30 1077 2006 01.09.2006 339.3 31,5 1077 2006 01.12.2006 396,2 36,7 1077 2006 01.09.2007 416 32,75 1270 2007 01.11.2007 541 42,6 1270 2007 01.01.2008 581,3 37,5 1550 2008 01.10.2008 697,5 45 1550 2008 01.04.2009 718,4 45 1693 2009 Valoarea punctului de pensie , conform prevederilor Legii nr. 19/2000, in perioada 2005-2007 era cuprinsa intre 30-50 %, iar incepand cu 2008 intre 37,5 - 45 % din salariul mediu brut (va fi prescurtat SMB) utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat . Anual prin Legea Bugetului Asigurarilor Sociale de Stat se aproba salariul mediu brut si se actualizeaza valoarea punctului de pensie.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
