Preluarile Ostile de Firme

Cuprins referat Cum descarc?

Notiuni introductive 3
Oferta publica de cumparare 3
Strategii de contracare a preluarilor ostile 5
Studii de caz 7
Cazul Time Warner si Amerca Online 7
Cazul Vodafone - Mannesmann 7
Cazul Microsoft - Yahoo 8
Cazul S.G.B. 9
Cazul Texaco 10
Cazul Bendix 10
Cazul Britoil 11
Cazul Tricentrol 11
Bibliografie. 12


Extras din referat Cum descarc?

Notiuni introductive
Tranzactiile cu firme au devenit parte din cotidian, fiind domeniul cu cea mai mare dinamica si publicitate din cadrul finantelor corporative. Aproape ca nu exista anunturi in mass media care sa nu includa stiri despre noile achizitii sau fuziuni, despre valorile record implicate, despre razboaiele sau aliantele dintre corporatii.
Oferta publica de cumparare
Oferta publica de cumparare (engl. offer to purchase, tender offer, fr. offre publique d'achat), sau OPC, este una dintre metodele cele mai des utilizate in prezent pentru realizarea de tranzactii cu firme. Ea este o achizitie prin care o persoana fizica sau juridica (engl. bidder) face cunoscut in mod public actionarilor unei societati, numita societate vizata sau tinta (engl. target company), ca este dispus sa cumpere actiunile societatii respective la un anumit pret, intr-o perioada determinata.
Plata se poate face "cash" sau poate aparea situatia in care se ofera schimbarea titlurilor detinute de actionarii firmei vizate cu titlurile firmei care propune operatiunea. In acest din urma caz este vorba despre o oferta publica de schimb (fr. offre publique d'echange).
Aceasta procedura prezinta o dubla caracteristica:
- este limitata in timp;
- este combinata cu o conditie rezolutorie: fixeaza un numar minim de titluri propus actionarilor firmei vizate astfel incat cumpararea sa se poata realiza; acest numar minim corespunde cu minimul considerat a fi necesar de catre societatea initiatoare pentru a putea exercita controlul.
Reactia conducerii companiei tinta la tentativa de preluare a controlului poate sa fie una de aprobare, vorbind astfel de o OPC amiabila, sau una de impotrivire cand vom asista la o incercare de preluare ostila. 
Cea mai agresiva forma de achizitie o reprezinta invazia (engl. hostile takeover; fr. OPA hostile, sauvage), adica preluarea ostila sau salbatica a unei firme de catre o alta, fapt care genereaza o mare nesiguranta si rezistenta. In procesul invaziilor corporatiste, compania achizitoare ignora managementul firmei tinta si vizeaza direct actionarii acesteia. Aceasta tactica are drept urmare modificarea controlului asupra firmei tinta si este o operatiune surpriza pentru conducerea firmei atacate, pe care aceasta o dezavueaza din anumite motive:
- opinia ca nu ar exista o logica comerciala a tranzactiei;
- ideea ca pretul ofertei este prea redus;
- dorinta managementului firmei de a proteja viitorul angajatilor firmei tinta in numeroase cazuri, rezultatul imediat al unor preluari fiind demisionarea sau demiterea majoritatii managerilor si a unei parti din personal.
Odata ce lupta a inceput, cele doua parti vor trebui sa lupte fiecare in parte pentru a-si duce la bun sfarsit ceea ce si-au propus.
Achizitorul va trebui sa lupte pe toate fronturile pentru a realiza preluarea ostila. El va incerca sa atraga cei mai buni consultanti, va supralicita pretul ofertei, va declansa adesea o intensa campanie de presa, si chiar lobby politic. 
Conducerea tintei va lupta la randul ei, cu toate fortele si pe toate planurile: va angaja firme de consultanta, va contacta potentiali aparatori, va contesta atacul raiderului, invocand incalcarea legilor concurentei sau a drepturilor actionarilor sau ale salariatilor, va actiona in justitie, va utiliza campanii de presa s.a.
Un deosebit interes au prezentat, incepind cu deceniul noua, ofertele ostile (engl. hostile takeover bids), care s-au extins spectaculos pe fondul "razboiului corporatiilor" ce caracterizeaza ultimul mare "val" de tranzactii M&A. Acestea au declansat reactii de aparare din partea firmelor vizate, cunoscute sub denumirea de tactici anti-OPC.
In acest context, o serie de autori evidentiaza inconvenientele asociate fenomenului M&A referindu-se in principal la doua aspecte: favorizarea orientarii firmelor spre performantele financiare pe termen scurt (pentru a evita riscul de a deveni victimele unei preluari) in dauna strategiei de afaceri pe termen lung; o anumita demobilizare a personalului firmei vizate, prin cresterea incertitudinii in legatura cu situatia angajarii in conditiile unei achizitii/fuziuni.
Astfel, Peter Drucker, cunoscutul specialist american in probleme de management, considera ca operatiunile de preluare de firme contribuie la o alocare a resurselor irationala din punct de vedere economic. Pe de o parte, firmele care se tem sa nu fie victimele unor astfel de operatiuni "ostile", adopta strategii de aparare ce privilegiaza nejustificat consideratiile pe termen scurt in raport cu obiectivele pe termen lung. Ele sint inclinate sa obtina o rentabilitate imediata, pentru a servi interesele investitorilor institutionali; totodata, ele evita sa mentina prea multe lichiditati pentru ca aceasta sa nu fie un element de atractie pentru invadatori (acestia si-ar putea rambursa usor, din lichiditatile respective, datoriile facute pentru achizitionarea firmei respective). Pe de alta parte, amenintarea preluarii determina firmele sa ia o serie de masuri organizatorice care consuma resurse si timp: drept de vot multiplu pentru actionarii cu vechime, indemnizatii pentru managerii care-si pierd slujba in urma unei eventuale preluari etc. Se considera chiar ca acest gen de operatiuni introduc imperfectiuni in functionarea pietelor financiare si constituie o piedica pentru libera concurenta. Principala problema in conditiile amplificarii tranzactiilor M&A este aceea de a proteja, impotriva efectelor negative ale preluarilor ostile, societatile vizate, actionarii acestora, precum si managementul si personalul. Cum preluarile nu au sanse de reusita decit daca actionarii accepta sa vinda titlurile lor, cel mai bun mijloc de aparare vizeaza cresterea fidelitatii acestora. Or, de multe ori aceasta inseamna adoptarea unei politici "populiste" a dividendelor, orientarea spre rezultatele financiare pe termen scurt in dauna unei strategii ferme de dezvoltare.
Strategii de contracare a preluarilor ostile
In literatura franceza, tacticile financiare anti-OPC sint grupate in doua mari categorii: cele utilizate in strategii preventive si cele utilizate in strategii defensive.


Fisiere in arhiva (1):

  • Preluarile Ostile de Firme.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!