Capitolul 1. Conceptul de politica fiscala si rolul acesteia 1.1.Concepte 1.2.Rolul si obiectivele politicii fiscale 1.3.Politica fiscala si sistemul fiscal Capitolul 2. Efecte ale politicii fiscale de stimulare a cresterii economice 2.1.Instrumente de realizare a politicii fiscale 2.2.Eficacitatea politicilor financiar-monetare in stimularea cresterii economice Capitolul 3. Aspecte ale stimularii cresterii economice prin politica fiscal-bugetara Concluzii
Capitolul 1 Conceptul de politica fiscala si rolul acesteia 1.1. Concepte Politica financiara. Politica fiscala. Politica fiscala este una din componentele politicii financiare ce are ca obiectiv formarea veniturilor statului. Politica financiara este parte integranta a politicii economice generale si se defineste prin totalitatea optiunilor si deciziilor referitoare la procurarea, alocarea si utilizarea resurselor banesti in desfasurarea activitatilor publice, inclusiv cele referitoare la utilizarea si reglarea circulatiei monetare. In cadrul acesteia, cele mai des invocate componente sunt: politica fiscala, politica bugetara, politica monetara, politica valutara si politica de credit. Un loc central in cadrul politicii financiare il ocupa politicile fiscal-bugetare, concepute ca un mix al politicii resurselor fiscale cu cea a cheltuielilor bugetare si a soldului bugetar. Politica fiscala se concretizeaza intr-un ansamblu de optiuni sau decizii referitoare la principii, metode, forme, mijloace de actiune sau institutii, care sunt implicate in procurarea resurselor fiscale si in influentarea vietii economice si sociale. Fluxul veniturilor si cheltuielilor in economie Resursele financiare procurate prin aplicarea politicilor fiscale trebuie distribuite ulterior, catre diversi beneficiari, astfel apare lagatura dintre politica fiscala si politica bugetara. Legatura dintre acestea este definita in urma analizei fluxurilor financiare existente in economie, astfel: o comsumul populatiei depinde in mod direct de marimea venitului disponibil, astfel ca, o crestere a impozitelor va duce la reducere cheltuielilor de consum, a capacitatii de economisire si respectiv a cererii totale din economie. Acest rationament se aplica atat impozitelor asupra venitului individual al persoanelor fizice, cat si asupra rezultatelor activitatii economice desfasurate de persoanele juridice. o cheltuielile statului in ceea ce priveste satisfacerea nevoilor publice sunt parte componenta a cererii totale din economie. Politica fiscala este parte integranta a activitatilor economice generale ale statului,avand legaturi puternice cu politicile sectoriale, monetare, bugetare, sociale, precum si cu strategiile de dezvoltare nationala si sectoriala. Prin intermediul politicii fiscale pot fi incurajate anumite ramuri economice, care vizeaza anumite obiective, cum ar fi: stimularea agentilor economici in ceea ce priveste efectuarea de investitii in anumite domenii; cresterea calitatii si competitivitatii produselor; incurajarea producatorilor de nivel mic; stimularea exportului; protejarea mediului inconjurator prin impiedicarea activitatilor ce il afecteaza; stumularea agriculturii; dezvoltarea unei economii echilibrate si durabile si, nu in ultimul rand prin atragerea de investitori in zonele rurale. Politica fiscal-bugetara Politica fiscal-bugetara poate fi structurata pe trei paliere, si anume: politica cheltuielilor bugetare, politica resurselor bugetare si politica soldului bugetar. Prima componenta a politicii fiscal-bugetare se manifesta in sfera cheltuielilor publice bugetare si se exprima prin structurarea, dimensionarea si stabilirea modurilor de finantare a acestora. Ea presupune, de asemenea, stabilirea formelor, metodelor, instrumentelor si tehnicilor ce pot fi folosite la realizarea proceselor de alocare si cheltuire a resurselor bugetare. A doua componenta se manifesta in sfera procurarii resurselor bugetare si se concretizeaza in stabilirea dimensiunilor si structurii veniturilor bugetare publice, cuprinzand si formele, metodele, instrumentele si tehnicile utilizabile pentru procurarea lor. In cadrul politicii resurselor bugetare se remarca decizii privind crearea, adaptarea sau modernizarea sistemului de impozite, taxe si contributii obligatorii, din prelevarea carora se creaza resursele fiscale, alaturi de modurile de procurare a resurselor nefiscale, respectiv a resurselor cu caracter extraordinar. A treia componenta a politicii fiscal-bugetare este politica soldului bugetar, ce se concretizeaza in dimensionarea si modalitatile de finantare a deficitului sau de plasare a excedentului bugetar. Se vizeaza derect masura si modul in care se asigura corelarea cheltuielilor bugetare cu veniturile curente, respectiv existenta unor decalaje acceptabile. Intr-o prima faza, prin aplicarea politicilor se incearca echilibrarea deplina a cheltuielilor cu veniturile bugetare, ceea ce inseanma obtinerea unui sold bugetar egal cu zero, insa aceasta optiune este imposibil de aplicat in lumea contemporana. In perioada moderna, politicile fiscal-bugetare promoveaza ca optiuni aplicabile varianta excedentului bugetar, care este mult mai des intalnita. Asadar, politica soldului bugetar se concretizeaza in optiunile si hotararile referitoare la existenta si dimensiunile soldului, ce se determina ca diferenta intre cheltuielile totale si veniturile curente, dar de asemenea aceasta politica priveste optiunile si deciziile de corelare a cheltuielilor bugetare totale cu resursele acoperitoare. De aici, se constata ca, fata de cerintele echilibrarii bugetului public prin politicile fiscal-bugetare se promoveaza soldul bugetar nagativ, respectiv bugetele deficitare, aplicate in majoritatea tarilor lumii contemporane. De-a lungul timpului se constituie mai multe tipuri de politici fiscal-bugetare. Primul tip este considerat cel din perioada capitalista, pana la criza economica din 1929-1933. Acesta avea ca obiectiv achilibrarea bugetului de stat si a bugetelor publice, nu admitea apelul la resurse bugetare extraordinare. Politica de procurare si utilizare a resurselor bugetare avea la baza teza limitarii cheltuielilor bugetare la nivelul structului necesar pentru asigurarea functionarii normale a institutiilor statului, acestea fiind considerate necreatoare de valoare. Prin aplicarea acestui tip de politica fiscal-bugetara, statul urmareste sa sustina relansarea economiei aflate in criza, se creaza premise favorabile realizarii de investitii, a ocuparii mai depline a fortei de munca si cresterea productiei.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).