Necesitatea Armonizarii Fiscale in Zona Euro. Controverse privind un Impozit European

Cuprins referat Cum descarc?

Cap.1 Necesitatea armonizarii fiscalitatii directe in zona euro 2
1.1 Introducere 2
1.2 Fiscalitatea intreprinderilor 3
1.3 Fiscalitatea economiilor 5
1.4 Fiscalitatea pensiilor 6
1.5 Impozitarea dividendelor 6
1.6 Fiscalitatea veniturilor din economii 7
Cap 2. Necesitatea armonizarii fiscalitatii indirecte in zona euro 8
2.1 Introducere 8
2.2 Armonizarea TVA-ului 9
2.3 Armonizarea accizelor 10
Cap3. Controverse privind un impozit european 12
CONCLUZII 14
BIBLIOGRAFIE 15


Extras din referat Cum descarc?

Cap.1 Necesitatea armonizarii fiscalitatii directe in zona euro
1.1 Introducere
Infaptuirea pietei unice intre tarile membre ale Comunitatii Europene, ca o etapa mai avansata in procesul de integrare economica, impune necesitatea armonizarii fiscale in zona euro.
In timp au aparut diverse provocari si oportunitati in domeniul armonizarii legislatiei fiscale cu standardele europene si al stabilirii unei strategii fiscale clare pe termen lung si presupun eforturi sustinute de asigurarea stabilitatii, coerentei si consistentei cadrului legislativ, inclusiv prin reducerea barierelor birocratice si promovarea transparentei si consultarii publice. 
UE nu va putea fi competitiva daca anumite aspecte ale politicilor fiscale nationale nu vor fi armonizate, de aceea trebuie luate noi decizii in directia unificarii cotelor de impozitare; fiecare tara trebuie sa aiba o economie de piata functionala si sa faca fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei din interiorul Uniunii. 
Armonizarea cotelor de impozitare a profiturilor companiilor europene este un subiect destul de discutat la nivelul ministrilor finantelor publice din statele membre. O serie de state membre considera ca intrarea intr-un sistem fiscal armonizat la nivel comunitar reprezinta renuntarea la o componenta importanta a suveranitatii nationale. 
Statele membre nu vor avea aceeasi cota de impunere a profiturilor, ci vor fi impuse acelasi tipuri de resurse; se considera ca o armonizare de acest tip nu afecteaza independenta politicilor nationale fiscale. 
De asemenea este necesara gasirea unei solutii la problemele privind necesitatea compatibilitatii diferitelor sisteme si relatii ale statelor membre, respectand in acelasi timp obligatiile pe care competitivitatea internationala le impune Europei.
Fiscaliatea indirecta necesita un inalt grad de armonizare deoarece atinge libera circulatie a marfurilor si libera prestatie a serviciilor. Nu acelasi lucru se poate spune despre fiscaliatea directa, motiv pentru care tratatul ce stabileste Comunitatea Europeana nu prevede in mod specific alinierea impozitelor directe. Anumite aspecte ale fiscalitatii directe nu necesita de fapt nici o armonizare sau coordonare si sunt in intregime la aprecierea statelor membre. Situatia este putin diferita atunci cand fiscalitatea directa are o incidenta asupra celor patru libertati inscrise in tratatul CE (libera circulatie a marfurilor, a persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor) si dreptul de stabilire a persoanelor si a intreprinderilor. Dispozitiile nationale in materie de fiscalitate trebuie sa respecte aceste libertati fundamentale.
Regimurile aplicabile in materie de fiscalitate directa nu au fost niciodata armonizate in Comunitate. Cateva progrese care au fost realizate nu sunt decat un raspuns partial la situatii specifice, precum dubla impozitare sau activitatile economice transfrontaliere.
Fiscalitatea, in special cea a intreprinderilor, este unul din rarele domenii ale politicilor comunitare in care Consiliul nu poate adopta masuri legislative decat in unanimitate. Din aceasta cauza, adoptarea masurilor in acest domeniu s-a dovedit dificila. La pornire, erau in vigoare doar doua directive si o conventie, toate trei aprobate in momentul reuniunii Consiliului la 23 iulie 1990. Apoi, la 1 decembrie 1997, Consiliul a adoptat un pachet de masuri destinat sa combata concurenta fiscala pagubitoare, avand ca obiectiv insuflarea unui nou dinamism coordonarii fiscale in cadrul Uniunii atat pentru intreprinderi, cat si pentru particulari.
1.2 Fiscalitatea intreprinderilor
Prima directiva in vigoare a fost cea relativa la societati mama si filiale. Ea viza eliminarea dublei impozitari a dividendelor distribuite filialelor de catre societatile lor mama situate intr-un alt stat membru.
A doua directiva a fost referitoare la fuziuni, care instaura un sistem comun de impozitare in virtutea caruia orice plus-valoare degajata cu ocazia operatiunilor de fuziune, de sciziune, de aport de active sau de schimb de actiuni nu este impozabila in momentul operatiei in chestiune, dar numa cand aceasta plus-valoare este efectiv realizata.
In sfarsit, o conventie a aparut pentru a organiza o procedura arbitrala conceputa pentru a evita riscurile dublei impozitari susceptibile de a rezulta in urma divergentelor de interpretare intre statele membre asupra preturilor de transfer utilizate de catre intreprinderile asociate in operatiunile lor comune. Aceasta conventie a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1995 pentru o perioada de cinci ani. O noua conventie, ce trata adeziunea Austriei, Suediei si Finlandei, a fost semnata la 21 decembrie 1995.
Dupa iulie 1990 au fost facute numeroase eforturi pentru a progresa, fara a avea insa rezultate concrete. Un comitet de experti independenti pe probleme de impozitare a intreprinderilor (denumit Comitetul Ruding, dupa numelui presedintelui sau, fost ministru olandez al finantelor) a remis la 18 martie 1992 un raport in care evalua nevoile in materie de armonizare a fiscalitatii intreprinderilor si facea un numar mare de recomandari concrete.
Din partea sa, Comisia a prezentat o propunere de directiva ce viza eliminarea restrictiilor la sursa asupra platilor transfrontaliere de dobanzi si de redevente intre societati si o propunere de directiva asupra raportului transfrontalier al pierderilor si al propunerilor ce viza intinderea campului de aplicare a directivelor "societati mama si filiale" si fuziuni" dar toate aceste propunei au fost blocate la nivelul Consiliului.
In aprilie 1996, in momentul reuniuni ministrilor ECOFIN la Verona, Comisia a prezentat o noua semnificatie globala si exhaustiva a fiscalitatii care integra chestiunile fiscale in contextul mai larg al politicilor comunitare. Aceasta intiativa a fost urmata de punerea in evidenta a unui grup de inalt nivel, inlocuit ulterior prin grupul de politica fiscala. Acest grup prezidat de Comisie si compus din reprezentanti personali de inalt nivel dintre ministri de finante este insarcinat sa examineze propunerile Comisiei.


Fisiere in arhiva (1):

  • Necesitatea Armonizarii Fiscale in Zona Euro. Controverse privind un Impozit European.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!