Metoda THM

Definitie si particularitati

Metoda THM (denumita în limba engleza Machine-Hour-Rates prescurtat MHR si în limba franceza Taux-Heure-Machine prescurtat THM, de unde deriva si denumirea acesteia) a fost aplicata pentru prima data în SUA (1962).

Metoda THM este o metoda de conducere prin costuri care, folosind procedee specifice, calculeaza costul de functionare al unei ore-masina ca element fundamental pentru planificarea costurilor de productie si de repartizare a acestuia pâna la nivelul locurilor de munca.

MetodaTHM prezinta urmatoarele particularitati:

- unitatea de gestiune de baza este exprimata printr-o masina (sau

grup de masini) integrata într-o forma speciala de organizare,

denumita centrul de productie.

- un centru de productie reprezinta una sau mai multe masini sau

locuri de munca, în care se executa aceeasi operatie sau operatii

liniare. Ca centru de productie poate fi considerat si un singur loc

de munca unde se desfasoara o activitate.

- centrele de productie se stabilesc dupa anumite criterii si

reprezinta obiectul calculatiei costurilor.

Reprezentarea masinilor sau a locurilor de munca pe centre de

productie nu înseamna si modificarea amplasarii sau schimbarea structurii

organizatorice, ele fiind unitati conventionale pentru determinarea nivelului

costurilor si a caracteristicilor acestora.

Conceptul de cost specific metodei THM poarta denumirea de THM

(tarif-ora-masina) sau COP (cost-ora productie).

Prin THM (sau COP) se întelege suma costurilor directe (cu

explicatia celor materiale) si indirecte (costuri de regie) determinate de

fabricarea unui produs la o masina sau grup de masini.

Formula generala de stabilire a THM

THM = cost direct/ora de prelucrare + cost indirect/ora de prelucrare.

- Repartizarea costurilor de regie (indirecte) pe fiecare masina sau

pe grupe de masini permite cunoasterea rentabilitatii

acesteia/acestuia ca locuri generatoare de costuri.

- Pe baza THM-ului care constituie etalon de comparatie se

determina pe parcurs, prin calcule extracontabile, abaterile

costurilor directe, iar la sfârsitul lunii a celor indirecte.

Etapele metodei THM

Operationalizarea metodei THM presupune parcurgerea

urmatoarelor etape metodologice:

- stabilirea centrelor de productie si a caracteristicilor acestora;

- determinarea structurii efectivelor centrelor de productie;

- întocmirea bugetului operational;

- repartizarea costurilor pe centre de productie;

- stabilirea THM-ului;

- calcularea costului complet de prelucrare a produsului.

Etapa I:

Stabilirea centrelor de productie si a caracteristicilor acestora

Principalele criterii care stau la baza includerii masinilor în centre de

productie sunt:

- capacitatea si tipul masinilor;

- dimensiunile masinilor;

- puterea instalata;

- personalul necesar;

- valoarea de inventar;

- frecventa folosirii în productie;

- numarul anual al orelor de lucru;

- suprafata de lucru.

Pe baza acestor criterii se realizeaza gruparea în acelasi centru de

productie a mai multor masini care executa operatii identice.

Stabilirea numarului centrelor de productie se realizeaza în functie

de o serie de criterii:

- specificul procesului tehnologic;

- varietatea si numarul produselor fabricate;

- posibilitatea de identificare a costurilor;

- felul activitatii locurilor de munca etc.

Stabilirea unui numar corespunzator de centre de productie asigura

atât delimitarea corecta a responsabilitatilor pe fiecare centru cât si

reducerea volumului de munca privind determinarea si urmarirea costurilor.

Pe baza datelor colectate în aceasta etapa se întocmeste Situatia

centrelor de productie care cuprinde:

- denumirea centrelor de productie;

- numarul de masini existente pe fiecare centru de productie;

- datele caracteristice exprimate cantitativ sau valoric la criteriile

folosite pentru gruparea masinilor pe centre de productie.

Etapa a II-a:

Determinarea structurii efectivelor centrelor de productie

În cadrul acestei etape se stabilesc:

- necesarul de muncitori pe centre de productie (efectiv);

- salariul orar pe centru (efectiv);

- numarul orelor maxim posibile (disponibile) si efective pe centre

de productie si pe total firma;