Inflația în România

INTRODUCERE

Inflatia reprezintă un dezechilibru structural monetaro-real care exprimă existența în circulație a unei mase monetare ce depășește nevoile economiei fapt ce antrenează deprecierea banilor neconvertibili in aur cât și creșterea durabilă și generalizată a prețurilor.

Inflația este o problematică de mare importanţă a gândirii şi practicii economice în perioada de tranzacţie spre o economie de piaţă, este un proces deosebit de complex, generat de creşterea generală a preţurilor şi tarifelor .

Deasemenea, inflația reprezintă unul dintre criteriile fixate in cadrul acordului de finanțare externă semnat de România, în valoare de 20 miliarde de euro, și coordonat de Fondul Monetar Internațional. Totodata, inflația s-a numărat printre criteriile de convergență pe care România trebuie sa le îndeplinească pentru a aderara la zona euro.

Scăderea ratei anuale a inflaţiei la un nivel minim istoric este rezultatul îndeplinirii programului economico-financiar prevăzut în cadrul acordurilor cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii internaţionale. Pe fundalul menţinerii unui ansamblu adecvat al condiţiilor monetare reale în sens larg, disiparea impactului majorării taxei pe valoarea adăugată şi evoluţia relativ favorabilă a preţurilor produselor alimentare au contribuit la decelerarea rapidă a inflaţiei.

EVOLUȚIA INFLAȚIEI

Inflaţia are influenţe atât pozitive cât şi negative asupra creşterii economice, asupra populaţiei, dar şi asupra întreprinderilor. O inflaţie ridicată frânează creşterea economică, hiperinflaţia induce recesiune, iar la un nivel moderat, inflaţia în general antrenează efecte benefice. Însă de cele mai multe ori acesta determină efecte negative şi de aceea oamenii de specialitate au formulat anumite politici de control şi stopare a fenomenului inflaţionist. Datorită consecinţelor negative asupra organismului economic şi social, inflaţia constituie un obiectiv major al politicilor macroeconomice din toate ţările cu economie de piaţă. De aceea politicile actuale de combatere a inflaţiei au fost astfel elaborate încât să stopeze inflaţia şi, în acelaşi timp, să permită creşterea economică şi limitarea şomajului.

Ţintirea inflaţiei pe anii 2007-2009 s-a dovedit corectă şi eficientă. BNR trebuie să continuie efortul pentru reducerea inflaţiei într-un ritm realist, este necesară aplicarea “ţintirii directe a inflaţiei” (inflation targeting), trebuie să se alinieze la politicile monetare ale zonei euro, pentru a evita şocurile produse de schimbările bruşte ale orientării politicii monetare; politica valutară trebuie să permită realizarea cursului real al leului.

Deasemenea Banca Centrală trebuie să finalizeze adaptarea acquis-ului comunitar în activitatea bancară şi procedurile de supraveghere şi întărirea independenţei băncii centrale, trebuie să dezvolte sistemul bancar şi ansamblul sistemului financiar pentru a creşte raţionalitatea alocării resurselor şi a asigura politicii monetare canale adecvate de transmisie, trebuie să modernizeze sistemul de plăţi şi să-l conecteze la sistemul European T.A.R.G.E.T.

Rata anuală a inflaţiei IPC a coborât la sfârşitul trimestrului I 2012 la un minim istoric de 2,4 la sută, situându-se cu 0,7 puncte procentuale sub nivelul atins la finele anului 2011 şi cu 0,6 puncte procentuale sub punctul central (3 la sută) al intervalului - ţintă stabilit pentru anul curent. În acelaşi timp, valoarea înregistrată în luna martie se plasează cu 0,4 puncte procentuale peste cea prognozată în Raportul asupra inflaţiei din luna februarie 2012.

Rata anuală a inflaţiei a coborât în aprilie 2012 , ca urmare a ieftinirii alimentelor, la 1,8%, nou minim istoric, creşterea preţurilor de consum faţă de martie fiind de doar 0,07%, sub estimările analiştilor, informeză Mediafax.

În aprilie 2012, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0,1%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,2%.

Dintre alimente, de departe cea mai mare creştere a fost înregistrată la ouă, de peste 16%. Cartofii s-au ieftinit cu 3,6%, în cazul celorlalte alimente care au înregistrat scăderi preţurile fiind mai mici cu sub 1%.

Creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (mai 2011 - aprilie 2012) faţă de precedentele 12 luni (mai 2010 - aprilie 2011), determinată pe baza IPC, este de 4%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este de 4,1%, se arată într-un comunicat al INS.

Membrii Asociaţiei Analiştilor Financiar - Bancari din România au apreciat, în cadrul unui sondaj intern, că inflaţia anuală va coborî după primele patru luni la 2,2%. Estimările au variat între 2% şi 2,5%.

Rata anuală a inflaţiei a scăzut în martie la 2,4%, un nou minim istoric la acea dată, creşterea preţurilor de consum faţă de februarie fiind de 0,42%.

Banca Naţională a României a ridicat în februarie prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3% la 3,2%, din cauza efectului de bază.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat marţi 15.05.2012 că prognoza privind inflaţia din acest an rămâne la 3,2% şi că majorările salariale din sectorul public vor avea un impact marginal, de 0,2-0,3%, asupra inflaţiei.

EVOLUŢII ALE ACTIVITĂŢII ECONOMICE

Pe parcursul trimestrului I, 2012, rata anuală a inflaţiei şi-a continuat tendinţa pronunţat descendentă, atingând la sfârşitul lunii martie un nou minim istoric (2,40 la sută faţă de 3,14 la sută la finele lunii decembrie 2011). Scăderea ratei inflaţiei sub punctul central al ţintei stabilite pentru anul în curs (3 la sută ±1 punct procentual) s-a datorat efectului de bază favorabil asociat şocurilor manifestate asupra preţurilor alimentelor şi combustibililor în prima parte a anului trecut, dar şi persistenţei deficitului de cerere. Acesta a avut rolul de a atenua parţial presiunile inflaţioniste din partea preţurilor de import sau a costurilor sporite antrenate de condiţiile meteorologice nefavorabile.

Pe fondul deficitului de cerere şi al efectului de bază favorabil manifestat pe segmental produselor alimentare, o traiectorie descendentă a urmat şi rata anuală a inflaţiei calculate pe baza indicelui CORE2 ajustat, carea coborât în martie 2012 la 2,03 la sută.

Din perspectiva ofertei, atenuarea ritmului anual de creştere a PIB real în trimestrul IV 2011 a fost imprimată, în principal, de „depăşirea” punctului de maxim al curbei descrise de agricultură comparativ cu trimestrul III, dinamica anuală a valorii adăugate brute a scăzut de peste 7 ori, până la +3,1 la sută).

Membrii Asociaţiei Analiştilor Financiar - Bancari din România au apreciat, în cadrul unui sondaj intern, că inflaţia anuală va coborî după primele patru luni la 2,2%. Estimările au variat între 2% şi 2,5%.

Contribuţia cea mai consistentă la creşterea economică a revenit construcţiilor (+0,7 puncte procentuale), sector care a înregistrat o majorare cu 5,7 la sută a VAB. Evoluţia s-a datorat ritmului mai alert de creştere a volumului lucrărilor pentru clădiri rezidenţiale şi proiecte de infrastructură şi a fost doar parţial estompată de inversarea traiectoriei pe segmentul nerezidenţial.

Rata anuală a inflaţiei a scăzut în martie la 2,4%, un nou minim istoric la acea dată, creşterea preţurilor de consum faţă de februarie fiind de 0,42%.