Independența Băncilor Centrale - argumente pro și contra

Cuprins referat

Cuprins 2
Capitolul 1. Functiile Bancii Centrale 3
Capitolul 2. Tipuri de independenta ale bancii centrale 5
2.1 Independenta statutara (legislativa) 5
2.2 Independenta in fixarea obiectivelor 6
2.3 Independenta instrumentala (operationala) 6
2.4 Independenta financiara 7
2.5 Independenta personala 8
2.6 Independenta politica 8
Capitolul 3. Argumente Pro si Contra Independentei Bancii Nationale 9
3.1 Argumente in favoarea acestei decizii 9
3.2 Argumente contra 11
Concluzii 11
Bibliografie 12


Extras din referat

Capitolul 1. Functiile Bancii Centrale
Bancile centrale constituie autoritatea monetara, obiectivul lor prioritar fiind stabilitatea preturilor si cursul de schimb. Tendinta actuala ce se manifesta in tarile occidentale este de a consolida si mai mult independenta traditionala a bancilor centrale fata de guverne pentru a garanta astfel stabilitatea economica. 
In tarile Uniunii Europene ce au intrat in UME, functiile de banca centrala sunt indeplinite de Banca Centrala Europeana si de Sistemul European al Bancilor Centrale. In Statele Unite, functiile bancii centrale sunt realizate de Sistemul Federal de Rezerve. In general, in toate tarile, functiile ce se atribuie bancilor centrale sunt urmatoarele:
a) Politica monetara: Rolul Bancilor Centrale este sa schiteze strategiile de politica monetara pentru a garanta stabilitatea monetara in urma unei analize a situatiei economice. Limitarea somajului si a inflatiei constituie obiective secundare raportat la stabilitatea monetara. Schita strategiilor de politica monetara inseamna stabilirea evolutiei variabilelor ce pot fi controlate de catre banca centrala: tipuri de reescont, masa monetara, coeficienti bancari, etc. Obiectivul stabilitatii are doua componente: interioara si exterioara; stabilitatea interioara se refera la stabilitatea preturilor interne, adica la lupta impotriva inflatiei; stabilitatea exterioara se refera la stabilitatea preturilor externe, adica la stabilitatea cursului de schimb al devizelor.
b) Bancherul Guvernului: Bancile centrale se ocupa cu administrarea rezervelor statului si, frecvent, gestioneaza creditul pentru sectorul public si administreaza emisiunile de datorie publica. Acest tip de functii este de fiecare data mai limitat pentru a garanta independenta bancilor centrale fata de guvernare. Acum cateva decenii (si chiar si acum in tarile in curs de dezvoltare) guvernele aveau (au) puterea de a obliga banca centrala sa le crediteze. Aceasta lipsa de independenta a bancilor centrale pune in dificultate realizarea obiectivului de stabilitate monetara, care in aceste conditii ramane subordonat obiectivelor guvernelor.
c) Reglarea circulatiei fiduciare: Bancile centrale se ocupa de punerea in circulatie a bancnotelor si monezilor emise, retragandu-le pe cele deteriorate si garantand o aprovizionare de efectiv adecvata necesitatilor comertului.
d) Banca a bancilor: Tine in custodie rezervele bancilor private si controleaza volumul acestora; determina coeficientii rezervelor, adica procentajul din depozite pe care banca privata trebuie sa-l aloce rezervelor. Bancile centrale crediteaza bancile private, volumul creditului si tipul de dobanda fiind determinate in functie de strategiile politicii monetare. Ele coordoneaza piata interbancara si intervin pe acesta controland creditele pe care bancile private le practica intre ele.
e) Control si inspectie: Bancile centrale formuleaza normele de functionare ale bancilor private, autorizeaza deschiderea de noi banci si entitati de credit, inspecteaza functionarea lor si le sanctioneaza daca este cazul.
f) Controlul schimburilor: Centralizeaza rezervele de devize, care includ monezile si bancnotele emise de strainatate, conturile institutiilor bancare si efectele de plata in afara. Gestioneaza schimbul valutar, controleaza toate incasarile si platile internationale; se ocupa frecvent de elaborarea balantei de plati.
g) Consultanta: Bancile centrale elaboreaza rapoarte informative si publicatii periodice cu caracter statistic. Rapoartele oficiale ale bancii centrale asupra situatiei economice a tarii au un mare efect asupra asteptarilor intreprinzatorilor si asupra previziunilor guvernului, influentand astfel deciziile de investitii private si cheltuielile publice. Este foarte frecvent ca unele declaratii ale presedintelui Bancii Centrale Europene sau al Rezervelor Federale Americane sa provoace puternice miscari la burse si in cursurile valutare din toata lumea. Conform legii nr. 312 din 28 iunie 2004 privind statutul Bancii Nationale a Romaniei, art. 56:
(1) Toate reglementarile emise de Banca Nationala a Romaniei se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
(2) Banca Nationala a Romaniei va deschide si va mentine un registru public al reglementarilor sale, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei.
(3) Obiectivul comunicarii este de a oferi publicului larg, mediului de afaceri intern si international, institutiilor administratiei publice si comunitatii academice, o imagine clara asupra politicilor si masurilor adoptate de catre Banca Nationala a Romaniei pentru indeplinirea atributiilor sale.
(4) Banca Nationala a Romaniei publica periodic raportul anual, rapoarte privind balanta de plati si pozitia investitionala internationala a tarii, raportul asupra inflatiei, buletine si comunicate de presa privind evolutia monedei si a creditului, studii si alte materiale cuprinzand informatii destinate publicitatii.


Fisiere in arhiva (1):

  • Independenta Bancilor Centrale - Argumente Pro si Contra.docx

Imagini din acest referat

Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.


Hopa sus!