Impozitul pe Profit

Notiunea de impozit

Constituirea resurselor financiare publice se realizeaza pe seama impozitelor, taxelor, contributiilor si a veniturilor nefiscale prelevate de la persoane fizice si juridice.

Impozitul exprima contributia baneasca obligatorie a persoanelor juridice si fizice stabilita prin lege la buget, cu titlu definitiv sau nerambursabil si fara echivalenta directa si imediata in vederea acoperirii cheltuielilor publice.

Pe lânga functia de mecanism de mobilizare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice, impozitul a devenit instrument de politica economica, deoarece influenteaza asupra redistribuirii veniturilor, precum si asupra evolutiei vietii economice.

Fundamentarea asezarii si perceperii impozitelor se realizeaza pe baza urmatoarelor principii:

- principiul echitatii fiscale- presupune ca la venituri comparabile si de aceeasi natura sa se plateasca impozite egale

- principii de politica financiara- impozitul presupune un randament fiscal ridicat, stabilitate, elasticitate si simplitate

- principii de politica economica si sociala-reducerea impozirelor directe pentru a stimula acumularea de capital si investitiile, atragerea investitiilor straine, realizarea unor actiuni economice, scutirea de plata unor impozite si taxe, aplicarea unor taxe vamale ridicate sau reduse, restituirea partiala sau integrala a impozitelor aferente marfurilor exportate

Elementele tehnice ale impozitelor:

- Obiectul venitului sau al impozitului reprezinta elementul concret asupra caruia se aseaza si calculeaza un impozit. Obiectul unui impozit poate sa-l constituie veniturile, profitul, bunurile sau serviciile.

- Subiectul venitului sau al impozitului desemneaza persoana fizica sau juridica prevazuta prin lege sa plateasca venitul sau impozitul la buget.

- Platitorul venitului reprezinta persoana fizica sau juridica care are obligatia sa plateasca impozitul catre buget la un anumit termen. In principiu, platitorul impozitului este subiectul impozabil, dar uneori poate fi o alta persoana decât subiectul impozabil.

- Suportatorul impozitului desemneaza persoana fizica sau juridica din al carei venit se suporta impozitul.

- Sursa impozitului arata din ce se plateste un impozit.

- Unitatea de evaluare are menirea sa masoare obiectul impozabil. In cazul impozitului pe venit unitatea de evaluare o reprezinta unitatea monetara in care se exprima venitul.

- Cota de impunere reprezinta impozitul ce revine unei unitati de impunere (evaluare). Impozitul poate fi stabilit in suma fixa pe unitati de masura naturale sau in cote procentuale.

- Termenele de plata arata momentele la care trebuie sa se plateasca impozitul sau venitul respectiv la bugetul de stat sau la bugetele locale. Termenele de plata depind de marimea si natura veniturilor si de momentul realizarii lor.

- Asieta cuprinde totalitatea masurilor adoptate de organe fiscale cu privire la stabilirea subiectului impozitului, identificarea obiectului impozabil, stabilirea marimii materiei impozabile, determinarea cuantumului impozitului si perceperea acestuia.

Clasificarea impozitelor si taxelor

Impozitele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere si anume:

1. Tinând seama de obiectul impunerii:

- impozit pe venit

- impozit asupra averii (cladiri, terenuri)

- impozit asupra consumului (cheltuielilor)

2. Dupa frecventa aplicarii:

- impozite permanente

- impozite incidentale

3. Dupa modul de asezare si percepere:

- impozite directe

- impozite indirecte

4.In functie de modul de asezare si stabilire:

- impozite care se calculeaza si se vireaza la buget de catre contribuabili

- impozite care se determina de organul fiscal pe baza declaratiilor de impunere

5.Dupa bugetul in care se incaseaza:

- impozite ce alimenteaza bugetul de stat

- impozite ce alimenteaza bugetul local

6.In functie de cotele aplicate asupra veniturilor impozabile:

- impozite stabilite pe baza cotelor progresive

- impozite calculate pe baza cotelor proportionale

- impozite in sume fixe

- impozite cu caracter regresiv