Imigrația

O perspectivă complementară de abordare a fenomenului migraţionist, în care aspectele privind mecanismele, legislaţia, instituţiile, concepţiile populaţiei să se îmbine în mod coerent cu estimările de ordin cantitativ şi calitativ ale efectelor migraţiei.

administraţia de stat, organizaţiile non-guvernamentale, mass-media, comunităţile, indivizii – răspund aşa numitelor “provocări comportamentale”, legate de participare, comunicare, mentalităţi, atitudini.

Opinia publică românească percepe fenomenul migraţionist în primul rând ca o migraţie pentru muncă Dupa ce in ultimii ani romanii plecati peste hotare, la munca, au protestat fata de conditiile de "sclavie" in care au lucrat, parte si din cauza statutului de "imigrant ilegal", a venit randul Romaniei sa trezeasca aceleasi sentimente fata de conditiile de munca pentru strainii care vin nu pentru un scaun directorial intr-o multinationala si o vila cu vedere la lac, ci in constructii sau textile, fugind de saracia din tarile de origine.

spre deosebire de cazul emigraţiei, unde pierderile/câştigurile se măsoară în termeni de costuri comparative (care ar fi câştigul/pierderea ţării în urma plecării definitive/temporare, cât pierde statul ca investiţie nerecuperată în capital uman etc.), imigraţia presupune inclusiv costuri financiare imediate, concrete, care nu suportă amânare.