Forme de Realizare a Evaziunii Fiscale pe Plan Internațional și Implicații ale Acestora

Cuprins referat Cum descarc?

I APARITIE, CARACTERISTICI SI FORME ALE EVAZIUNII FISCALE PE PLAN INTERNATIONAL
I.1 Caracteristicile paradisurilor fiscale
I.2 Clasificarea paradisurilor fiscale 
I.3 Factori care detemina alegerea paradisurilor fiscale
II PARADISURILE FISCALE, FORME ALE EVAZIUNII FISCALE PE PLAN INTERNATIONAL
II.1 Paradisurile fiscale din Europa
II.2 Companiile ,,off-shore"
II.3 Paradisurile fiscale din afara Europei
III. COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE PE PLAN INTERNATIONAL

Extras din referat Cum descarc?

I APARITIE, CARACTERISTICI SI FORME ALE EVAZIUNII FISCALE PE PLAN INTERNATIONAL
Evaziunea fiscala internationala stimulata de existenta unor mici entitati juridice cu statut special sau de tip statal ,numite in literatura secolului xx paradisuri sau oaze fiscale, nu este un fenomen caracteristic lumii contemporane. Aceasta a existat din vechime .In Grecia veche, insulele din vecinatatea Atenei erau utilizate de catre comercianti pentru stocarea marfurilor . In felul acesta se evita un impozit de 2% perceput de cetate asupra importurilor si exporturilor . In secolele XVI-XVIII, Flandra a devenit un paradis, intrucat comertul efecutat prin porturile sale era supus la obligatii fiscale si restrictii minore .
Momentul care marcheza cresterea importantei paradisurilor fiscale il reprezinta sfarsitul celei de-a doua mari conflagratii militare mondiale. Specialistii americani in societati multinationale D.K.Eiteman si A.L.Stonehill considera ca aceasta se datoreaza cresterii numarului filialelor unei societati-mama . Aceaste filiale la origine au servit extinderii societatilor mama in strainatate,pe picior de egalitate cu alte societati din tari care permiteau anumite amanari fiscale si pentru a servi ca loc de refugiu (siguranta) pentru capitalurile destinate a fi reinvestite sau repatriate .Ulterior filialele straine au inceput sa fie utilizate ca mijloc de evaziune fiscala. Definitiile date paradisurilor fiscale nu sunt in intregime satisfacatoare si se poate propune abordarea conceptuala apartinand lui Roger Brunet : "se numeste paradis fiscal un teritoriu in care persoane fizice sau societati au impresia de a fi mai putin impuse decat altundeva" .
A considera paradisul fiscal ca un mijloc de producere a fraudelor fiscale este putin cam exagerat .Aceasta afirmatie se bazeaza pe faptul ca frauda fiscala este sanctionata pecuniar si penal ,in timp ce contribuabilii care utilizeaza avantajele oferite de aceste entitati teritoriale nu sunt sanctionati .Prin urmare este mai corect a sustine ca paradisul fiscal constituie un mijloc, un instrument prin care se realizeaza evaziunea fiscala internationala , de catre contribuabilii care cauta un tratament fiscal mai avantajos . Astfel , din punct de vedere spatial se pot identifica evaziunea fiscala la nivel national sub forma evaziunii fiscale legale si fraudei fiscale si evaziunea fiscala internationala stimulata de prolieferarea paradisurilor fiscale.
Intr-o definitie mai completa evaziunea fiscala este reprezentata ca fiind sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si alte sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale de catre persoanele fizice sau juridice romane sau straine.
In functie de modul cum este realizata, sustragerea de la impunere poate fi: sustragere realizata la "adapostul legii" si sustragere care se realizeaza cu incalcarea legii, fiind, deci, ilicita sau frauduloasa.
Pe masura adancirii cooperarii economice internationale si a dezvoltarii pe multiple planuri a relatiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite si cu un nivel de fiscalitate diferit evaziunea fiscala nu se manifesta doar ca un fenomen intern, national, ci a devenit unul international.
In tarile cu o experienta bogata in fiscalitate adaptata cerintelor economiei de piata, evaziunea fiscala (specifica mai ales T.V.A.) poate fi intalnita si sub forme cum sunt:
- frauda pe termen lung, care apare atunci cand un agent economic, care si-a creat in timp o buna reputatie prin comportament si rezultate, inceteaza brusc platile, declarandu-se in stare de faliment, dupa ce in prealabil a avut grija sa-si transfere profitul in alta tara;
- frauda pe termen scurt, care poate fi intalnita atunci cand o noua intreprindere infiintata ( cu intentia ascunsa de a obtine bani prin pretentii false), inainteaza organelor fiscale o cerere justificata de rambursare a T.V.A., insa dupa rambursare intreprinderea in cauza isi inceteaza activitatea, iar platitorul dispare;
- sindromul "Phoenix", cand o firma ce avea obligatii de plata a T.V.A. se declara in stare de faliment sau se lichideaza, dar apare o alta firma cu acelasi director. In acest caz, organelor fiscale le revine sarcina de a incerca sa incaseze impozitul de la unitatea falimentara sau lichidata;
- sindromul "companiilor multiple", apare in cazul in care sunt inregistrate mai multe firme, printre care si una fantoma. Aceasta din urma solicita rambursarea taxei pe valoarea adaugata fara sa fi participat la plata celei colectate, dupa care dispare;
- manipularile insignifiante care se concretizeaza in efectuarea unei serii de modificari marunte in contabilitate, ca, de exemplu: omiterea de la insumare a unor pagini, inregistrarea repetata a unor facturi de intrare, reportare gresita.Toate acestea conduc la intocmirea unui decont T.V.A. incorect.

Fisiere in arhiva (1):

 Forme de Realizare a Evaziunii Fiscale pe Plan International si Implicatii ale Acestora.doc