EVOLUTII CICLICE SI PERSPECTIVE ECONOMICE ACTUALE In anul 2019, dinamica reala a PIB-ului a fost de 4,1%, una dintre cele mai ridicate din randul statelor membre UE (la nivel agregat, PIB a avansat cu 1,4% in UE si cu 1,2% in zona euro). Totusi, incetinirea cresterii din zona euro si in special a cererii externe din partea Germaniei, a avut un impact semnificativ asupra industriei prelucratoare si exporturilor romanesti. Pe partea cererii, consumul privat, principalul determinant al avansului economiei din ultimii ani, s-a pozitionat pe o tendinta de usoara decelerare (+5,9% in 2019 comparativ cu +7,3% in 2018), indicand si inceperea unei perioade de temperare a apetitului consumatorilor pentru unele categorii de bunuri. Pe de alta parte, investitiile (formarea bruta de capital fix) si-au inversat tendinta descendenta si au inregistrat un avans important la nivelul anului 2019 (+18,2%), in conditiile expansiunii lucrarilor de constructii. Evolutia pozitiva a cererii interne a contrabalansat insa efectul nefavorabil al exportului net care si-a majorat contributia la franarea cresterii (-1,7 puncte procentuale in 2019 de la -1,4 puncte procentuale in 2018), pe fondul incetinirii mai pronuntate a exporturilor de bunuri si servicii. Exportul de bunuri si servicii s-a majorat in termeni reali cu 4,6%, in timp ce importul de bunuri si servicii a crescut cu 8,0%. In cadrul acestora, exportul de servicii s-a majorat in volum cu 14,5%, conditionat de activitatea transporturilor dependenta de expedierile intracomunitare pentru bunurile industriale. Simultan, importul de servicii s-a majorat cu 25,4%, astfel incat surplusul din comertul exterior cu servicii s-a diminuat la 3,9% din PIB in 2019, de la 4,1% din PIB in 2018. Din punct de vedere al ofertei interne, avansul economiei a fost sustinut in anul 2019 de majorarea valorii adaugate brute in constructii (+17,3%) si servicii (+4,8%), in timp ce industria si agricultura au inregistrat scaderi cu 1,5% si respectiv 3,2%, pe fondul slabirii activitatii sectorului manufacturier din zona euro, precum si a unui efect de baza in cazul productiei agricole. Serviciile s-au caracterizat prin mentinerea ritmului de crestere sustenabil pentru unele categorii, precum informatiile si comunicatiile (+8,1%), activitatile culturale si recreative (+7,5%), activitatile suport si administrative (+5,7%), in timp ce comertul si transporturile (+5,1%) s-au resimtit partial ca urmare a reducerii activitatii transporturilor catre finalul anului. In ceea ce priveste sustinerea cresterii economice, se remarca sectorul constructiilor si ramura ,,comert, transport si depozitare, hoteluri si restaurante" cu contributii de 1 punct procentual, respectiv 0,9 puncte procentuale, ceea ce reprezinta circa 46% din sporul produsului intern brut. In anul 2019, preturile de consum s-au majorat in medie cu 3,83%, cu 0,8 puncte procentuale sub nivelul inregistrat in anul precedent. Evolutia a fost determinata de o dinamica mai ridicata a preturilor marfurilor alimentare (4,69%) comparativ cu cea a serviciilor (3,87%) si marfurilor nealimentare (3,24%). Rata anuala a inflatiei a evoluat in 2019 pe o traiectorie sinusoidala, cu un maxim atins in luna iulie la 4,12%, existand si un efect statistic, pentru grupa de combustibili precum si unele socuri pe partea ofertei pentru unele produse agroalimentare (carne de porc, fructe si legume). O contributie importanta a avut-o si deprecierea nominala a monedei nationale, de peste 1,5%. In luna martie a anului curent, in debutul crizei pandemice COVID 19, inflatia anuala s-a mentinut la nivelul din februarie, respectiv 3,05%. Cresteri de preturi mai accentuate sau observat la grupa produselor alimentare, fiind determinate de un efect sezonier la legume (+5,43%) si fructe (+4,04%), dar si de o cerere suplimentara (+1,79% la faina, +1,26% la conservele de carne). Grupa marfurilor nealimentare, articolele de igiena, cosmetica si medicamente, a inregistrat o crestere marginala a preturilor de numai 0,16%, in timp ce preturile combustibililor s-au redus cu 2,64%. In 2019, ocuparea fortei de munca, bazata pe datele din Conturile Nationale, s-a diminuat marginal cu 0,1%. Numarul salariatilor din economie s-a majorat cu 1,4%, reprezentand 77,1% din populatia ocupata. Aceasta majorare s-a datorat, in special, evolutiei din constructii si servicii, unde numarul salariatilor a crescut cu 5,6% si, respectiv 2,3%. In agricultura, numarul salariatilor s-a majorat cu 1,1%, in timp ce in industrie s-a redus cu 1,8%, corelat cu activitatea sectorului. Este semnificativa evolutia activitatii din constructii ca urmare a masurilor fiscale aplicate in domeniu incepand cu anul 2019 care a accelerat cresterea numarului de salariati pana la 5,6% (de la 0,2% in 2018). Rata somajului, conform BIM, a continuat traiectoria descendenta, reducandu-se de la 4,2% in 2018 la 3,9% in 2019.
- MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE - INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA - COMISIA NATIONALA DE STRATEGIE SI PROGNOZA - EUROSTAT
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
