1. ISTORICUL CONTROLULUI FINANCIAR IN ROMANIA 2. STRUCTURA ACTUALA A SISTEMULUI DE CONTROL ECONOMICO-FINANCIAR IN ROMANIA 2.1 Componente ale sistemului de control finanaciar din Romania 2.2 Organele de control financiar-bancar din Romania 2.2.1 Ministerul Finantelor Publice 2.2.2 Agentia Nationala de Administrare Fiscala 2.2.3 Garda Financiara 2.2.4 Curtea de Conturi 2.2.5 Banca Nationala a Romaniei 3. ISTORICUL CONTROLULUI FINANCIAR IN RUSIA 4. STRUCTURA ACTUALA A SISTEMULUI DE CONTROL ECONOMICO-FINANCIAR IN RUSIA 4.1 Componente ale sistemului de control finanaciar din Rusia 4.2 Organele de control financiar-bancar din Rusia 4.2.1Controlul exercitat de presedintele Federatiei Ruse 4.2.2 Ministerul Finantelor Publice 4.2.3 Serviciul Federal Fiscal 4.2.4 Curtea de Conturi 4.2.5 Banca Nationala a Rusiei (???? ??????) CONCLUZII BIBLIOGRAFIE
1.ISTORICUL CONTROLULUI FINANCIAR IN ROMANIA 1.1. Scurte consideratii Activitatea practica de stabilire a modului in care fenomenele economice au fost sau urmeaza a fi efectuate, rezulta din compararea starii de manifestare a acestora cu normele prin care au fost definite, se realizeaza prin instrumente pe care statul sau persoanele cu sarcini de conducere din entitatile economice le instituie, la diferite niveluri ale structurilor acestora, pe baza competentelor legale ce le revin, fiecareia, in domeniul propriu de activitate. Controlul financiar-contabil, ca unul dintre aceste instrumente, reprezinta, prin rezultatele sale, una dintre cele mai importante surse de informatii necesare desfasurarii, in conditii de eficienta a actiunii de management general al carei scop principal este stabilirea deciziilor optime ce vor fi utilizate ca parghii ale statului sau ale conducatorului de activitati economice la realizarea obiectivelor din programele propuse. Pornind de la nevoia permanenta de informare, la nivel national a fost instituit de-a lungul timpului, in plan legislativ, un sistem complex de control care sa acopere cea mai mare parte a activitatilor economice desfasurate. 1.2. Inceputurile sistemului de control Statul, indiferent de forma sa de organizare, si-a creat intotdeauna un sistem de control ale carui principale obiective au vizat, in cele mai multe cazuri, activitatea de urmarire si de realizare a obligatiilor financiare ale cetatenilor fata de institutiile sale. Primele marturii ale existentei structurilor de control ale statului, in spatiul carpato-danubiano-pontic, dateaza din secolul al XIV- lea. Statele romanesti nou infiintate dispuneau de structuri de control fiscal formate din slujbasi al caror principal rol era sa asigure strangerea birurilor si a dijmelor de la populatie. Aceste structuri au fost preluate de catre autoritatile romanesti de la mongoli, mauri, popoare migratoare si cotropitoare care, in perioada cat au controlat spatiul romanesc, au organizat o foarte sustinuta activitate de urmarire a birurilor de tot felul impuse populatiei autohtone. Situatia a capatat accente deosebite dupa instaurarea dominatiei otomane, ca urmare a instituirii de catre aceasta a unui apasator si inrobitor regim fiscal constituit, in principal, din obligatia de plata a haraciului impus Principatelor Romanesti. In vederea satisfacerii exigentelor mereu sporite ale Portii Otomane atat a celor materiale cat mai ales a celor financiare, domnitorii din principatele Romanesti au fost constransi sa instituie o foarte puternica structura de urmarire si control a incasarii, de la populatie, a acestora. Cu toate ca se manifesta printr-o accentuata tenta pragmatica, actiunea nu avea, totusi, un caracter organizat deoarece nu exista o foarte exacta evidenta a birurilor si a darilor la care populatia era obligata si nici a nivelului acestora. Dezvoltarea statului medieval, insa, a fost insotita, o data cu dezvoltarea structurilor sale, si de perfectionarea aparatului de strangere a banilor infiintat pe langa curtile domnesti. 1.3. Evolutia controlului financiar Studierea istoricului controlului financiar ne conduce catre perioada feudalismului, cand domnitorii Tarilor Romane hotarau cuantumul darilor care se incasau din impozite, servicii sau proprietati, precum si modul de utilizare a acestora. De altfel, veniturile si cheltuielile vistieriei se confundau cu cele ale domnitorilor, diferenta constituind profitul lor net. Pentru ca domnitorul sa nu fie pagubit de cei insarcinati cu perceperea veniturilor, acesta dispunea efectuarea unui control special al banilor domnesti. Ulterior, apare controlul asupra banilor manastiresti, activitate care se realiza de o comisie de 10 egumeni. Prin reforma fiscala realizata de catre domnitorul Matei Basarab, in anul 1635, in Tara Romaneasca, a urmarit atat diversificarea obligatiilor fiscale, cat si repartizarea darilor pe unitati teritoriale si realizarea evidentei contribuabililor. Tot in aceasta perioada a aparut pentru prima data si ideea de buget general sub denumirea de vistierie a statului ca instrument de gestionare al acestor obligatii. Incepand cu secolul al XVI-lea pana la mijlocul secolului al XVII-lea, veniturile statului incep oarecum sa se separe de cele personale ale domnitorului. Au existat intr-o forma simpla "registrele pentru socotelile vistieriei ". Catre a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, Constantin Mavrocordat infaptuieste in Tara Romaneasca si Moldova o serie de reforme cu caracter fiscal, administrativ si agrar. Caracteristic acestei perioade este faptul ca nu exista un sistem organizat de control al incasarilor fiscale nici al celor din vistierie si nici al celor din caseta privata a domnitorului deoarece acesta, prevalandu-se de drepturile sale, dispunea in mod discretional de utilizarea acestora cu toate ca pe langa curtea domneasca functiona o autoritate, denumita sfat, formata din sapte boieri care, insa, avea numai rol consultativ. Cu toate acestea, primii germeni ai activitatii de control incepusera sa apara deoarece, asa cum s-a mentionat, in aceasta perioada fusese instituita notiunea de buget, sub forma vistieriei, iar evidenta bunurilor aflate in aceasta se facea prin intocmirea unor situatii atat pentru incasari, cat si pentru cheltuielile efectuate de domnitor si functionarii domnesti, situatii care erau prezentate sfatului boierilor. Asemenea documente, cunoscute sub denumirea de "codice de venituri si cheltuieli ale Tarii" se intalnesc, pentru prima data, pe timpul domnitorului Constantin Brancoveanu ( 1694-1704).
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
