Creditul de Consum

Extras din referat Cum descarc?

"Fara nici o indoiala, Romania zilelor noastre poate fi definita ca o societate de consum", este de parere sociologul Mircea Kivu, director la Institutul de Marrketing si Sondaje(IMAS). E adevarat, o societate de consum "ceva mai rudimentara, cam cum erau tarile occidentale prin anii '70". Chiar daca studii nu s-au facut inca prea multe pana acum pe acesta tema, lucrurile sunt limpezi pentru oricine intra intr-un supermarket sau hipermarket:oricat de multe astfel de magazine s-ar deschide, la casele de plata tot cozi imense sunt.
Observatia sociologului este sustinuta indirect de o analiza realizata la jumatatea anului trecut de compania de consultanta PriceWatherhouseCoopers, dupa care Romania se plaseaza in pole position la capitolul "oportunitati de investitiipentru companiile de retail si producatorii de bunuri de consum". Potrivit PwC, vanzarile de retail pe cap de locuitor in Romania, sunt de doar 630 de dolari, in comparatie cu tari ca Ungaria,Cehia sau Polonia(de cca 2.000$).
Studiul releva, pe de alta parte, o tendinta interesanta:chiar daca romanii cheltuiesc inca o mare parte din venituri(peste 60%) pentru alimente si servicii de baza, acest comportament a inceput sa se schimbe. O parte tot mai consistenta a veniturilor merge, potrivit Pwc, pentru achizitia de bunuri de folosinta indelungata, restaurante, hoteluri, divertisment. Nevoile se diversifica, asadar, si au un grad de sofisticare din ce in ce mai mare-cel putin pentru o anumita categorie de consumatori.
Exista, la fel de adevarat, un alt segment de populatie care abia acum reuseste sa isi acopere nevoi de baza in materie de dotari casnice. Despre oricare din aceste argumente ar fi vorba insa, exista un numitor comun, ce face ca accesul la bunuri sa fie mai rapid: creditul bancar. La care se adauga imprumuturi din partea altor societati financiare-societati de credite de consum sau companii de leasing. Crasterea consumului in Romania a fost sustinuta de majorarea veniturilor populatei-prin relaxarea fiscala de la inceputul lui 2005, dar si prin cresterile salariale -, de greadul foarte redus de inzestrare cu bunuri de larg consum, dar si de o schimbare de mentalitate in materie de consum. Dupa perioada anilor '90, cu venituri mici si mancare de inflatie, ceea ce a schimbat in mod fundamental comportamentul in materie de consum a fost, in ultimii ani, deschiderea accesului consumatorilor la sursele de finantare. Bancile, inainte inchise pentru oamenii de rand, s-au orientat spre retail, iar marile lanturi de magazine au inceput sa ofere televizoare sau frigidere in rate.
Creditul pentru populatie a crescut, in aceste conditii, de peste 50 de ori in ultimii cinci ani. La finele lui decembrei 2005, statisticile bancii centrale aratau un sold al creditelor pentru populatie de cca 21.4 miliarde RON(aproximativ 5.9 miliarde de euro).
Spre comparatie, in 200, acelasi credit pentru populatie era de numai 426 de mii RON (cca 212 mii de euro, la un curs mediu leu/euro pentru 2000 de cca 20.000 de lei vechi. Calculat la cursul mediu leu/euro din 2005, de 36.234 de lei vechi, acelasi sold este de doar 117,5 mii euro).
Diferenta este la fel de evidenta si privind ca pondere in PIB. In 2005, ponderea imprumuturilor pentru populatie era de aproape 8% din PIB, comparativ cu cca 0.7% din PIB in 2001.
Imbunatatirea standardului de viata este "motivatia fundamentala a comportamentului populatiei fata de credite", confirma Ana Cristea, vicepresedinte responsabil de retail banking la Libra Bank Romania. Fie ca este vorba despre nevoia unei locuinte si de dotarea acesteia, de transportul personal sau de vacanta si timp liber, romanii sunt dispusi sa apeleze la credite, in numele convingerii ca trebuie sa-si satisfaca nevoile de consum acum si nu undeva in viitor. Dar efervescenta consumului a venit intr-o economie ce se lupta cu incapacitatea de a produce suficient pentru a acoperi cererea. In aceste conditii, inporturile au explodat, dand peste cap intreg echilibrul macroeconomic. Deficitul comercial al Romaniei a urcat, anul trecut, cu 40,4% de la 7,346 miliarde de euro la 10,313 miliarde de euro, potrivit Institutului National de Statistica. Importurile au atins anul trecut valoarea de 32,568 miliarde de euro, fata de 26,281 miliarde de euro in 2004.
In aceste conditii, banca centrala-saldat trimis cam fara arme in lupta cu dezechilibrele economice, atata vreme cat masurile sale nu sunt sustinute si de politici macroeconomice si fiscale mai restrictive- a pus piciorul pe frana imprumuturilor. In februarie 2004, banca centrala a limitat rata lunara a imprumuturilor la maxim 30% din venitul lunar net, impunand in acelasi timp existenta unui avans minim de 20% din pretul bunului achizitionat pe credit. In cazul creditelor imobiliare, limita a fost stabilita la 35%.
Un nou pas a fost facut in august anul trecut, cand BNR a decis ca rata creditului si dobanda aferenta tuturor tipurilor de contracte de credit, precum si a altor contracte de aceeasi natura (de leasing sau de cumparare de bunuri in rate), nu poate depasi un plafon maxim de 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit sau al familiei lui. Angajamentele de plata lunare decurgand din credite de consum si imobiliare, indiferent de creditor, nu mai pot depasi 30%, respectiv 35% din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit.
Indatorarea in valuta - preferata de romani mult timp datorita costurilor mai mici - a dat cele mai mari batai de cap bancherilor de la BNR. Anul trecut, preintr-o reglementare constatata de majoritatea bancherilor, BNR stabileste ca bancile vor acorda imprumuturi in valuta in limita a #))% din fondurile proprii sau capitalului initial detinute de fiecare institutie de credit. Cum la data resprectiva procentul era deja depasit de cele mai multe dintre banci, cerinta bancii centrale a echivalat, mai mult decat cu o diminuare, cu o gatuire a creditatii in valuta.


Fisiere in arhiva (1):

  • Creditul de Consum.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!