Control Financiar

Cuprins referat Cum descarc?

1. Scurt istoric privind controlul financiar -contabil din Romania
2. Sfera de activitate si principalele obiective ale controlului financiar
3. Organizarea activitatii de control financiar
4. Bibliografie

Extras din referat Cum descarc?

1. Scurt istoric privind controlul financiar -contabil din Romania
Statul, indiferent de forma sa de organizare, si-a creat intotdeauna un sistem de control ale carei principale obiective au vizat, in cele mai multe cazuri, activitatea de urmarire si de realizare a obligatiilor financiare ale cetatenilor fata de institutiile sale.
Primele marturii ale existentei structurilor de control ale statului in spatiul carpato-danubiano-pontic, dateaza din secolul al XlV-lea. Statele medievale romanesti nou infiintate, dispuneau de structuri de control fiscal formate din slujbasi al caror principal rol era sa asigure strangerea birurilor si a dijmelor de la populatie.
Aceste structuri au fost mostenite de catre autoritatile domnesti de la mongoli mauri, popoare migratoare si cotropitoare care, in perioada cat au controlat spatiul romanesc, au organizat o foarte sustinuta activitate de urmarire a birurilor de tot felul impuse populatiei autohtone. Situatia a capatat accente deosebite dupa instaurara dominatiei otomane, ca urmare a instituirii de catre aceasta a unui apasator si inrobit: regim fiscal constitute, in principal, din obligatia de plata a haraciului impus Principatelor Romanesti.
In vederea satisfacerii exigentelor mereu sporite ale Portii Otomane atat ; celor materiale cat mai ales a celor financiare, domnitorii din Principatele Romanesti au fost constransi sa instituie o foarte puternica structura de urmarire si control a incasarii, de la populatie, a acestora.
Cu toate ca se manifesta printr-o accentuata tenta pragmatica, actiunea nu avea, totusi un caracter organizat deoarece nu exista o foarte exacta evidenta a birurilor si a darilor la care populatia era obligata si nici a nivelului acestuia. Dezvoltarea statului medieval, insa, a fost insotita, o data cu dezvoltarea structurilor sale, de perfectionarea aparatului de strangere a banilor infiintat pe langa curtile domnesti.
Astfel, prin reforma fiscala rcalizata de catre domnitorul Matei Basarab, in anul 1635, in Tara Romaneasca, a urmarit atat diversificarea obligatiilor fiscale cat si repartizarea darilor pe unitati teritoriale si realizarea evidentei contribuabililor. Tot in aceasta perioada a aparut pentru prima data si ideea de buget general sub denumirea de vistierie a statului ca instrument de gestionare al acestor obligatii.
Obligatiilor fiscale, cunoscute sub denumirea de dajdii , dijme, biruri s.a.. le-au fost atribuite, in aceasta perioada, primele destinatii in sensul ca unele erau dirijate spre vistierie in vederea achitarii haraciului, iar altele catre camara sau caseta privata a domnitorului in vederea acoperirii cheltuielilor acestuia si ale curtii sale.
Caracteristic acestei perioade este faptul ca nu exista un sistem organizat da control al incasarilor fiscale nici al celor din vistierie si nici al celor din caseta privata a domnitorului deoarece acesta, prevalandu-se de drepturile sale, dispunea in mod discretional de utilizarea acestora cu toate ca pe langa curtea domneasca functiona o autoritate, denumita sfat, formata din sapte boieri care, insa, avea numai un rol consultativ. Cu toate acestea primii germeni ai activitatii de control incepusera sa apara deoarece, asa cum s-a mentionat, in aceasta perioada fusese instituita notiunea de buget,. sub forma vistieriei, iar evidenta bunurilor aflate in aceasta se facea prin intocmirea unor situatii atat pentru incasari cat si pentru cheltuielile efectuate de domnitor si functionarii domnesti, situatii care erau prezentate sfatului boierilor. Asemenea documente, cunoscute sub denumirea de codice de venituri si cheltuieli ale Tarii se intalnesc, pentru prima data, pe timpul domnitorului Constantin Brancoveanu (1694-1704). La sfarsitul secolului al XVIII-lea au loc dari unice, ce trebuie platite la anumite termene stabilite dinainte pentru fiecare contribuabil in parte. Sistemul, cunoscut sub denumirea de ,,rupta" sau ruptoare avea la baza o intelegere intre vistierie si contribuabili, constituiti in grupuri, asupra marimii obligatiilor fiscale ca si a termenelor la care acestea trebuiau varsate. Ca elemente de evidenta a fiscalitatii au fost introduce samile vistieriei, un fel de conturi financiare in care erau consemnate atat incasarile cat si cheltuelile efectuate intr-o anumita perioada, de obicei un an. Pentru prima data o astfel de sama a fost prezentata divanului marilor boieri de catre domnitorul Nicolae Mavrocordat.....'e sigur ca pana atunci in nici o tara din Europa nu se indraznise a adduce inaintea celor indrituiti ceea ce am putea numi un buget devenit astfel public .

Fisiere in arhiva (1):

 Control Financiar.doc