Consecințe economice ale primului război mondial pe plan național și internațional

Evolutia economiei României în perioada dintre cele doua razboaie mondiale cunoaste numeroase sinuozitati,de natura obiectiva si subiectiva,generate sau numai favorizate de factori interni si de contextul general european.Privita în ansamblu,dezvoltarea economiei românesti,a fortelor ei productive,a înregistrat progrese remarcabile si a determinat o serie de mutatii importante în viata economico-sociala a tarii.

Incheierea procesului de formare a statului national unitar român coincide,în timp,cu terminarea primului razboi mondial si,ca urmare,repunerea în functiune a potentialului economic al tarii reîntregite si,o perioada,chiar si dezvoltarea lui au fost grevate de povara lasata de razboi ,precum si de o serie de greutati inerente procesului de unificare.

Marile distrugeri provocate de razboi,precum si cheltuielile facute de statul român pentru participarea la acesta au condus la un important dezechilibru al organismului economiei nationale.

Cheltuielile necesitate de purtarea campaniilor militare intre 1916 si 1919 si distrugerile provocate de purtarea ostilitatilor,exploatarea teritoriului ocupat de catre inamici s-au soldat cu pierderi materiale considerabile,apreciate la peste 72 miliarde lei aur,din care 13 miliarde lei aur au fost recunoscute de Comisia de reparatii.De îndata dupa 1918,nivelul productiei industriale globale era cu mult sub cel antebelic. Industria prezenta o situatie si mai dramatica,datorita distrugerilor provocate de razboi jafului de masini,utilaje,accesorii,s.a. exercitat de administratia militara germana în perioada vremelnicei ocupatii din sudul tarii,distrugerilor provocate de armata româna,din ratiuni strategice,în momentul retragerii ei în Moldova,precum si evacuarii,din aceleasi motive,în Rusia,a numeroase întreprinderi care nu s-au mai întors niciodata.

In ansamblu,în 1919,industria functiona,în medie,cu 40% din capacitatea antebelica,cu diferente de le o ramura la alta:extractia petrolului cu 47%,a carbunelui cu 41%,industria siderurgica cu 19,4%,a cimentului cu 40%,a cherestelei cu 50%,a hârtiei cu 30%,a zaharului cu 35% s.a.Din cele peste 800 de întreprinderi încurajate de stat si înregistrate în 1915,functionau doar 217.La acestea se adauga faptul ca o parte din marile întreprinderi industriale din Transilvania,în momentul în care autoritatile românesti le-au preluat,era descompletata.De exemplu,în 1919,Uzinele Siderurgice din Hunedoara functionau cu 2,8% din capacitatea lor anterioara,iar Uzinele de la Resita cu 33%.

Transporturile erau pracic dezorganizate, nu se gaseau nici ele intro situatie mai buna.Reteaua feroviara era in mare parte distrusa,iar cea ramasa in functiune,datorita folosirii intensive in perioada razboiului,prezenta o uzura accentuata si necesita si ea o refacere grabnica.Aproape toate podurile feroviare,precum si alte numeroase lucrari feroviare fusesera distruse fie de armata romana in retragere,fie de armata germana,dupa lansarea contraofensivei romanesti.Parcul feroviar,de locomotive si de vagoane,fusese fie capturat de autoritatile de ocupatie,fie distrus,fie suprasolicitat si deci uzat.Astfel,in 1919,se aflau in functiune doar 265 locomotive,563 vagoane de calatori,3511 vagoane de marfa si cateva sute de vagoane-cisterna ceea ce reprezenta circa 40% din parcul existent anterior.Toate acestea au afectat deosebit de grav nu numai volumul,ci si viteza derularii transporturilor pe calea ferata.Pierderi mari au suferit si transporturile rutiere,reteaua de drumuri si sosele.Dezorganizarea transporturilor ingreuna nu numai aprovizionarea populatiei,ci si refacerea si normalizarea vietii economice. Aviatia civila in Romania a debutat in 1920,la doar un an dupa deschiderea primei linii aeriene de transport din Europa,prin infiintarea Directiei Aviatiei Civile de pe langa Ministerul Comunicatiilor. Situatia financiara se caracteriza prin sporirea continua a inflatiei,bugete dezechilibrate si agravarea datoriei publice interne si externe de la 1,8 miliarde lei in 1918 la 20,7 miliarde lei in 1921. Finantele tarii se aflau inrto situatie cu totul deosebita.Urmare a razboiului,balanta comerciala inregistra deficite enorme.Exportul tarii,preponderent agricol,era aproape inexistent,iar importul era format din produse agricole,cereale in principal,material rulant si utilaje industriale.In aceste conditii,statul roman a fost nevoit sa apeleze la o serie de imprumuturi externe,care s-au adaugat celor