Conceptii privind Rolul Statului in Activitatea Economica

Extras din referat Cum descarc?

Conceptii privind rolul statului in activitatea economica
In sistemul de contabilitate nationala, statul este administratia publica centrala. Statul ,,central'' regrupeaza organe politice si administrative: guvernul, parlamentul, ministerele, serviciile tehnice, autoritatile administrative independente (Comisia Operatiilor de Bursa, Consiliul Superior al Audiovizualului...), organele de control (Garda Financiara, Curtea de Conturi) si organele juridice(Consiliul Constitutional, Consiliul de Stat).
Din punct de vedere juridic, statul poate fi definit ca institutia care are monopolul fortei armate si care are facultatea de a legifera. Aceasta institutie are puteri care se exercita in limitele unui teritoriu si populatia acestuia, corespunzatoare cel mai adesea unei natiuni.
Din punct de vedere economic, statul reprezinta:
- intr-un sens strict, administratia publica centrala( si mai ales guvernul, adica institutia insarcinata de a pune in practica politica economica)
- intr-un sens mai larg, puterea centrala si securitatea sociala(este vorba despre ,,un stat providenta").
Rolul statului in viata economiei este perceput in mod diferit de la o etapa istoriceste determinata la alta, de la un grup de tari la altul si, chiar de la o tara la alta in cadrul aceluiasi grup.
Astfel, in perioada capitalismului in ascensiune a triumfat principiul deplinei libertati a comertului, al initiativei private, a neamestecului statului in viata economica a tarii. Statului ii era rezervat rolul de jandarm, de autoritate publica chemata sa asigure apararea si securitatea tarii, sa vegheze la mentinerea ordinei interne, sa arbitreze neintelegerile ivite in societate, sa sanctioneze pe cei care se abateau de la regulile de convietuire stabilite, sa realizeze anumite lucrari publice si sa ingrijeasca de instruirea tineretului etc.
Conceptiile unor economisti clasici cu privire la rolul statului in viata economiei, de la jumatatea sec. XVIII si pana la marea criza mondiala (1929-1933) prezentate succint:
Incepand din sec. al XVIII-lea economistii sustinatori ai liberului schimb au pledat pentru initiativa privata, deplina libertate in activitatea economica si limitarea atributiilor autoritatilor publice la apararea tarii, infaptuirea justitiei, realizarea unor lucrari si actiuni de interes public.
Astfel, Etienne Bonnot de Cadillac (1714-1780) recunoaste necesitatea autoritatilor publice pentru asigurarea ordinei publice indispensabile desfasurarii comertului. "Pentru a fi produse si pastrate , bogatiile au nevoie de o putere care sa-l protejeze deopotriva pe cultivator, pe mestesugar, pe artist si pe negustor, adica de o putere care sa mentina ordinea, fara sa aiba preferinte"(Etienne Bonnot de Cadillac, Le commerce et le gouvernement dans oeuvres philosophiques de Cadillac). Economistul francez sustine ca statul nu trebuie sa privilegieze un sector sau altul al economiei. In viziunea lui Cadillac, popoarele libere si prospere nu cunosc nici taxe de peaj , nici taxe vamale, nici impozite arbitrare, nici privilegii, nici poli privilegii, nici politie care jeneaza libertatea. La ele fiecare face ce vrea si se bucura liber de roadele muncii sale.
David Hume (1711-1776), referindu-se la comert, isi pune intrebarea daca intre grandoarea (puterea) statului si fericirea supusilor sai, exista opozitie sau concordanta. Economistul englez critica opinia celor care credeau ca bunastarea cetatenilor, materializata intr-o abundenta de produse manufacturate, ar afecta potentialul militar al statului. Dupa opinia lui David Hume, in realitate comertul si industria nu sunt altceva decat un stoc de munca care, in timp de pace si de liniste este intrebuintat pentru confortul si satisfactia indivizilor, dar in caz de necesitate a statului, acesta poate sa fie convertit in scopuri publice.
Adam Smith (1723-1790) cunoscut ca fervent sustinator al libertatii comertului si al libertatii individuale, admite ca guvernului ii revin anumite responsabilitati, care nu pot si nu trebuie sa fie ignorate. Este vorba de apararea nationala, infaptuirea justitiei sau a pacii publice, efectuarea unor lucrari publice si instructia publica,apararea societatii de invazia si violenta altor societati independente reprezentand cea dintai datorie a statului.
Pe masura ce societatea inainteaza pe drumul civilizatiei, aceasta datorie devine din ce in ce mai costisitoare. Este rezonabil ca aceste cheltuieli sa se faca prin contributia generala a intregii societati. 
Cea de-a doua datorie a suveranului este aceea de a stabili o administrare stricta a justitiei. Cheltuielile cerute de catre administrarea justitiei pot fi si ele considerate - si desigur ca sunt - in folosul intregii societati. Adam Smith considera ca cheltuielile de administrare a justitiei ar putea fi acoperite prin contributii speciale ale uneia sau ale alteia ori ale ambelor parti implicate in proces, adica prin taxe platite tribunalelor. 
A treia si ultima din datoriile suveranului sau ale statului este aceea de a face si intretine lucrarile publice si institutiile publice care, desi pot aduce foloase imense societatii, sunt totusi de asa natura incat randamentul lor nu ar putea niciodata restitui unui particular sau unui mic numar de particulari cheltuielile efectuate.


Fisiere in arhiva (1):

  • Conceptii privind Rolul Statului in Activitatea Economica.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!