Compensatia si Crilingul

Extras din referat Cum descarc?

Este stiut ca una din modalitatile de efectuare a schimburilor internationale de marfuri o constituie trocul: un francez, importator, aduce marfa din Anglia si o "plateste" exportand in Anglia o marfa echivalenta. Un asemenea schimb se practica si in prezent sub denumirea de compensatie particulara, insa - asa dupa cum s-a aratat inainte - el este o modalitate rudimentara, greu de realizat intr-o economie moderna.
1. COMPENSATIA PARTICULARA
Totusi, compensatia si-a gasit o utilizare destul de larga ca urmare a inlocuirii schimburilor libere cu schimburile restrictive, in conditiile capitalismului contemporan. Atunci cand o tara adopta o politica de restrictii valutare, in cadrul careia mijloacele de plata straine se obtin dificil sau nu se obtin deloc, importatorii se afla in situatia de a fi solvabili, insa cu toate acestea de a nu-si putea onora angajamentele: transferul sumelor pe care le datoreaza in strainatate nu este realizabil decat cu mari greutati. Compensatia particulara comerciala si-a regasit deci o noua ratiune de existenta din momentul in care transferul a devenit o problema. Ea a continuat insa sa prezinte aceleasi dificultati de realizare cunoscute din cele mai vechi timpuri.
Un domeniu in care compensatia a functionat in conditii mai bune este acela al achitarii datoriilor: daca X este concomitent debitor al lui Y pentru suma de 100,000 franci francezi si creditor al aceluiasi Y cu 90,000 franci, creanta se compenseaza cu datoria, astfel incat X ramane debitor numai pentru suma de 10,000 fr.fr.
Conturile curente bancare se bazeaza de asemenea pe principiul compensatiei: toate creantele clientului X asupra bancii A se inscriu la creditul contului sau deschis la banca, iar toate datoriile se inscriu la debit. La inchiderea contului, totalul creditului se compenseaza cu totalul debitului pana la nivelul celui mai mic total, soldul creditor sau debitor fiind singurul exigibil.
Un alt domeniu in care compensatia a gasit de asemenea un camp mai larg de utilizare este in cadrul Camerelor de compensatie interbancare (engl. Clearing House) care functioneaza in general pe langa banca centrala. In acest cadru se compenseaza creante aflate la banci si ai caror titulari nu au relatii juridice reciproce. Astfel, un client al bancii A remite acestei banci spre incasare un cec de 100,000 fr.fr. platibil la banca B; un client al bancii B remite acestei banci un cec de 90,000 fr.fr. platibil la banca A. Desi cei doi clienti nu au relatii de afaceri si probabil nici nu se cunosc, cecurile lor vor fi compensate la nivelul sumei celei mai mici prin intermediul Camerei de compensatie, deoarece au creat obligatii reciproce intre cele doua banci. Compensatia in bloc a creantelor interbancare permite o mare economie de timp si de angajati bancari.
Camere de compensatie exista in orice oras in care functioneaza mai multe banci. Zilnic, delegatiile bancilor se intrunesc in acest cadru, fiecare prezentand creantele exigibile pe care banca sa le detine fata de celelalte banci, provenite din operatiile cu clientii respectivi. Prin compensarea particulara a creantelor reciproce, cea mai mare parte din ele sunt lichidate, numai restul necompensabil urmand sa faca obiectul unor plati efective.
2. COMPENSATIA GLOBALA: CLIRINGUL
A fost o idee fireasca de a se cauta eliminarea dificultatilor intampinate de compensatia particulara prin organizarea unei compensatii in bloc, a unui troc global intre marfurile cumparate de o tara de la alta si marfurile vandute. In cazul in care o asemenea compensatie exista, ea dispenseaza pe partenerii de schimb de procurarea mijloacelor de plata straine; problema transferului este inlaturata.
Intr-o anumita etapa a dezvoltarii relatiilor economice dintre state, compensatia particulara a devenit deci compensatie globala, a tuturor creantelor si angajamentelor dintr-o tara fata de alta. In aceasta etapa, compensatia nu a mai servit, de exemplu, la lichidarea datoriei unui comerciant francez fata de un comerciant britanic, ci a tuturor creantelor si datoriilor franceze fata de Marea Britanie. In acest caz, compensatia se desfasoara pe o anumita perioada de timp, pe baza unui acord sau a unei conventii intestatale. 
Compensatia globala este cunoscuta sub denumirea internationala de cliring. Aceasta modalitate de plata poate fi aplicata intre doua tari partenere (cliring bilateral) sau intre mai multe tari (cliring multilateral). Pe linie bilaterala, intre primele acorduri de compensatie globala au fost cele organizate de Camera de Comert din Paris in 1932: "Oficiul franco-german de plati comerciale" a avut un caracter limitat, de rezolvare a problemelor complexe care erau la ordinea zilei intre Franta si Germania. Au urmat o multitudine de asemenea organisme in alte tari, toate justificate de inextricabilele situatii provocate de criza economica din 1929 - 1933 in domeniul transferului valutar. Un acord de cliring trebuie sa cuprinda o serie de indicatii esentiale pentru buna desfasurare a operatiilor de compensare si pentru evitarea unor interpretari inexacte care sa duca la lezarea intereselor uneia din parti. Aceste indicatii se refera la intrarea in vigoare a acordului si termenul lui de valabilitate, la organismele care se ocupa an fiecare tara cu efectuarea cliringului, la tehnica utilizata (cliring cu doua conturi, cu un singur cont), moneda conventionala in care se exprima operatiile de cliring (moneda de cliring), platile admise a fi efectuate prin cliring (schimburi comerciale, cheltuieli accesorii - transport, asigurare, comisioane si alte cheltuieli de natura comerciala - plati necomerciale), conditiile in care se acorda creditul tehnic, modalitatea de lichidare a soldului final etc.


Fisiere in arhiva (1):

  • Compensatia si Crilingul.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1.Georgescu, Toma, Caraiani, Gh. (2000), Management si tehnici de comert exterior, Editura Lumina Lex.Bucuresti.
2.Graumann Sylvie (1988), Guide Pratique du commerce international, Litec.
3.Hammon G.T., (1990), Countertrade, offsets and barter in international political economy, Pinter Publisher.
4.Martinet Federic, (1988), Les contrats de cooperation industrielle, ICC Publishing.
5.Sauvin T., December (1991), La compensation international: du troc a la copperation industrielle et technologique. These de Doctorat. Paris X Nanteree.
6.XXX ACECO 1985,Practical guide to countertrade.
&. XXX International Buy-Back Contracts, ONU, 1991.
9. XXX International Counter-Purchase Contracts, ONU, 1990


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!