Cheltuielile publice din buget de stat

CAPITOL I – STRUCTURA CHELTUIELILOR PUBLICE DIN BUGETUL DE STAT; CRITERI ȘI COMPONENTE (CONFORM CLASIFICAȚIE BUGETARĂ)

1. DEFINIŢII

Componenţa funcţiei de repartiţie a finanţelor publice, cheltuielile publice reprezintă etapa următoare constituirii fondurilor publice şi se referă la distribuirea acestor resurse băneşti către diferite obiective sociale sau economice (reglementate de către programe guvernamentale).

,,Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă bănească, care se manifestă între stat, pe de o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu ocazia utilizării şi repartizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia”.

Aceste cheltuieli vizează diverse plăţi pentru atingerea obiectivelor conforme politicii statului (servicii publice generale, acţiuni socio-culturale etc.). În funcţie de destinaţia lor, se poate vorbi despre cheltuieli publice (cheltuielile publice) care consuma definitiv o fracţiune a PIB (plătire curente de instituţiile publice) şi despre cheltuieli publice care reprezintă o avansare de PIB (exprimă contribuţia statului la producerea brută de capitol de natură materială sau nematerială).

Din perspectiva domeniului în care sunt realizate cheltuielile publice, putem afirma că acestea conţin în structura lor:

a) cheltuieli publice efectuate de administraţiile publice centrale de stat;

b) cheltuieli publice ale colectivităţilor locale;

c) cheltuieli publice finanţate din fondurile asigurărilor sociale de stat;

d) cheltuieli publice ale organismelor internaţionale.

Cheltuielile publice totale reprezintă suma cheltuielilor efectuate de tipurile diverse de administraţii publice.

Cheltuielile publice totale consolidate cuprind: cheltuieli publice ale administraţiei publice centrale (finanţate de la bugetul de stat, din fondurile securităţii sociale şi fonduri speciale) plus cheltuieli publice ale subdiviziilor politice şi administrative intermediare plus cheltuieli publice ale autorităţilor supranaţionale.

Trebuie făcută o distincţie clară între cheltuielile publice şi cele bugetare, acestea din urmă fiind o subcategorie. Cheltuielile publice cuprind în sfera lor: cheltuieli bugetare, cheltuieli din fonduri cu destinaţie specială, cheltuieli extrabugetare şi cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei publice.

2. CLASIFICATIA

Necesitatea cunoaşterii structurii cheltuielilor publice derivă din faptul că aceasta ilustrează modul în care sunt orientate resursele băneşti ale statului spre anumite obiective: economice, sociale, culturale, militare, politice etc. Totodată, analiza în dinamică a cheltuielilor publice trebuie efectuată atât pe total, cât şi pe componente, delimitate pe baza diferitelor criterii (economice, funcţionale, administrative, politice, etc). Asemenea criterii se folosesc de către autorităţile finanţelor publice din fiecare stat la elaborarea clasificaţiilor indicatorilor bugetari pe baza cărora se întocmeşte şi se execută bugetul.

În literatura şi practica financiară şi statistică a statelor şi a organismelor internaţionale se folosesc următoarele tipuri de clasificaţii:

a) administrativă,

b) economică,

c) funcţională,

d) în funcţie de rolul lor în procesul reproducţiei sociale,

e) gruparea folosită de organismele ONU,

f) clasificaţii mixte sau combinate.