Cheltuielile Publice

1) Definitia cheltuielilor publice si continutul economic.

Functia fiscala a finantelor publice ne arata faptul ca dupa colectarea resurselor financiare aflate la dispozitia statului are loc alocarea si utilizarea acestora, in conformitate cu dezideratele economice ale statului. Acest lucru inseamna ca o parte din resurse se aloca, se distribuie intre membrii societatii, avand influenta asupra veniturilor si averilor acestora. Ca urmare, cheltuiala publica apare ca reprezentand, fie un consum definitiv de produs intern brut , fie un avans de produs intern brut.

Avem de-a face cu un consum de produs intern brut in cazul platilor efectuate de catre autoritatile publice si putem vorbi de un avans de produs intern brut, in cazul in care sunt efectuate finantari din partea statului pentru formarea de capital, atat sub forma materiala, cat si sub foma nemateriala.

In literatura autohtona straina si in literatura economica de specialitate intalnim mai multe definitii date cheltuielilor publice :

1) Cheltuiala publica este etapa urmatoare constituirii fondurilor publice si se refera la distribuirea acestor resurse catre diferite obiective sociale sau economice.

2) Cheltuielile publice exprima relatii banesti care se manifesta intre stat pe de o parte si persoanele fizice si juridice pe de alta parte.

3) Cheltuielile publice sunt acte si operatiuni de intrebuintare a fondurilor banesti necesare statului si altor colectivitati publice, in scopul si cu finalitatea intretinerii materiale a organelor de stat si serviciilor publice generale satisfacerii trebuintelor socio-culturale si a celorlalte necesitati colective.

4) Cheltuielile publice reprezinta optiunile politice ale statului.

In literatura straina intalnim urmatoarele definitii ale cheltuielilor publice :

1) Cheltuielile publice sunt reprezentate de angajarile sub forma monetara, derulate de catre stat si entitatile publice pentru productia de servicii utile nevoilor sociale.

2) Cheltuielile publice reprezinta intrebuintarea unei sume de bani de catre o persoana juridica, stat, institutie, colectivitate locala, in vederea satisfacerii unor trebuinte publice, cu scop de utilitate publica.

Conform dictionarului economic, cheltuielile publice reprezinta consumurile de resurse financiare efectuate de autoritatile publice, potrivit optiunilor politice ale fortelor aflate la putere, in vederea furnizarii de bunuri publice, a acordarii de transferuri financiare unor categorii socio-economice si asigurarii stabilitatiii macroeconomice.

Cheltuielile publice prezinta urmatoarele sase trasaturi :

- reprezinta un consum final sau un avans de produs intern brut ;

- apartin sectorului public ;

- asigura functionarea autoritatilor publice in vederea exercitarii de catre acestea a functiilor de alocare, distribuire si stabilizare ;

- volumul si finalitatea consumului de resurse financiare publice sunt statuate prin lege ;

- exprima optica si doctrina politica a fortelor aflate la putere ;

- nivelul si structura cheltuielilor publice depind de gradul de dezvoltare economica al tarii.

Exista o serie de deosebiri intre cheltuielile publice si cheltuielile bugetare. Acestea pornesc de la premiza faptului ca cheltuielile publice reprezinta ansamblul cheltuielilor efectuate de autoritatile publice prin intermediul bugetelor centrale si locale prin fondurile extrabugetare si prin bugetele proprii ale unor organisme publice. Cheltuielile bugetare sunt cheltuielile acoperite numai pe baza bugetelor centrale si locale. De aici, desprindem concluzia ca cheltuielile bugetare sunt incluse in cheltuielile publice.

Daca in perioada finantelor publice clasice, cheltuielile acopereau strict numai functionarea autoritatii de stat, in era moderna aria de cuprindere s-a extins, cheltuielile publice devenind parghiile de influentare a vietii economico-sociale. Avem de-a face cu perioada statului redistribuitor.

1) Caracterizarea generala a cheltuielilor publice

Cheltuielile publice se caracterizeaza dupa urmatoarele 10 criterii : administrativ, economic, functional, al continutului, al structurii organizatorice a puterii de stat, scop, criteriul juridic, clasificarii O.N.U, criteriile F.M.I.

1) Dupa criteriul administrativ sunt: cheltuieli ale ministerelor, cheltuieli ale departamentelor, agentiilor guvernamentale, institutiilor publice autonome, unitatilor administrativ-teritoriale. Clasificarea administrativa este bazata pe structura statului, a organelor sale si a functiilor acestora.