Cele mai mari burse de valori existente în lume

INTRODUCERE

Bursa este o piata pe care se ofera si se desfac, dupa o procedura speciala, marfuri sau valori mobiliare.

Caracteristica tarilor cu economie de piata, bursa nu este, o creatie a lumii moderne. Principalele burse sunt atestate documentar in Evul mediu. Denumirea de „bursa” provine de la familia venetiana „Della Borsa” care, la sfarsitul secolului al XIV-lea, a infiintat la Bruges, in Flandra (Belgia de azi), un local unde se negociau diferite valori: marfuri, inclusiv aur, argint, platina, precum si hartii de valoare. In 1531 a fost infiintata bursa din Anvers, apoi cea din Lyon, hamburg etc. in 1564 a inceput sa functioneze la Londra „The Royal Stock Exchange”. Prima bursa din Paris a luat fiinta in 1724, iar cea din New-York in 1817. Principalele burse de valori se afla la Londra (Stock Exchange), paris, milano, frankfurt, Munchen, in SUA la New-York ( cele doua burse din Wall Street) si in Japonia la Tokio.

Nr. Bursa Cotatie efectiva in: Nr. Societatilor inscrise in cotatie

1 New-york Stock Exchange Dolari SUA 244

2 American Stock Exchange Dolari SUA 11

3 London stock Exchange Lire sterline 120

4 London Metal Exchange Lire sterline 38

5 Kabuto Cho (Tokio) Yeni 114

6 Paris Franci francezi 58

7 Milano Lire italiene 56

8 Zurich Franci elvetieni 54

9 Frankfurt 50 DM nominal 54

10 Amsterdam Florini olandezi 48

11 Bruxelles Franci belgieni 34

12 Madrid Pesetas 33

13 Sydney Dolari australieni 29

14 Johannesburg Ranzi 25

15 Lisabona Escudos 16

16 Viena Shilingi 15

17 Munchen 50 DM nominal 15

18 Bala Franci elvetieni 14

19 Buenos Aires Australi 13

20 Singapore Dolari singaporezi 13

21 Copenhaga 100 coroane nominal 12

22 Montreal Dolari canadieni 12

23 Barcelona Pesetas 7

24 Stockholm 100 coroane nominal 6

CAPITOLUL I. CARACTERISTICA GENERALA A BURSEI DE VALORI

1.1 Continutul bursei de valori

Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.

Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se incheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate in procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.

Indiferent de forma ei juridica, care poate fi de drept public sau de drept privat, bursa de valori functioneaza sub controlul si supravegherea guvernului. Pe plan international, in cele mai multe state functioneaza burse de drept privat ca societati pe actiuni. Bursele de drept public sunt administratii ale statului cu caracter nelucrativ.

La bursa de valori se negociaza:

a) Valori mobiliare (titluri financiare): actiuni, obligatiuni, bonuri si bilete de tezaur, titluri de renta, etc.

b) Valute selective.

c) Produse bursiere derivate: contracte futures, optiuni pe marfa, optiuni pe titluri financiare, optiuni pe valute, optiuni pe indici de bursa, optiuni pe rata dobanzii, etc.

Exista burse la care obiectul principal al negocierilor il constituie actiunile. Aceste burse se mai numesc si burse de actiuni. Unele burse de valori au ca obiect de activitate tranzactionarea valorilor mobiliare pe plan local si acestea sunt burse locale, necaracteristice in comertul bursier international, altele au un obiect extins la un numar mare de valori mobiliare admise la cotare, indiferent de tara emitenta. Acestea sunt burse caracteristice, de reputatie internationala, detinand un rol conducator in tranzactiile bursiere generale.

1.2 Scopul si conditiile esentiale pentru infiintarea bursei de valori

Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare finantarii activitatii economice si de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile economice cele mai rentabile. Ea isi indeplineste acest rol mai ales prin operatiunile de vanzare si cumparare de actiuni si obligatiuni emise de societatile pe actiuni. Cei care doresc sa devina proprietari si sa participe nelimitat la riscuri si beneflcii cumpara actiuni simple, cei care nu doresc sa-si asume riscuri si beneficii nelimitate cumpara actiuni preferentiale cu un venit fix si cu un risc minimal, iar cei care nu doresc sa devina proprietari ci numai creditori, micsorandu-si riscul la maximum, cumpara obligatiuni cu un venit fix exprimat procentual si denumit cupon.

Ordinea in care societatea emitenta distribuie beneficiile: banii rezultaiti din vanzarea celor trei feluri de efecte financiare sunt utilizali de societatea emitenta pentru investitii productive, cumparari de materii prime si materiale, angajarea fortei de munca, plata gestiunii economice etc. In conditiile in care activitatea economica se desfasoara normal, rezulta venituri totale care se diminueaza cu costurile de lucru (in care intra si rambursarea datoriilor) si se obtine profitul de lucru. Distribuirea profitului de lucru se inscrie in urmatoarea ordine de prioritati:

• se platesc cupoanele la obligaliuni;

• din ce ramane se platesc impozitele pe venit sau pe cifra de afaceri;

• profitul ramas se numeste net si se imparte intre coproprietari, respectiv intre detinatorii de actiuni.

Si repartizarea profitului net urmeaza o ordine de prioritati:

• se platesc mai intai veniturile la actiunile preferentiale;

• restul se imparte in doua: pentru plata dividendelor la actiunile simple si pentru constituirea cotelor de rezerva in vederea noilor investitii (sau conform statutului).