1.Istoricul aparitiei cardurilor 3 2. Caracteristici conceptuale si tehnologice ale cardurilor 5 2.1. Definirea cardului 5 2.2. Caracteristici tehnologice ale cardului.Tipuri 6 3. Procesarea bancara a cardurilor 9 3.1. Emiterea cardurilor bancare 9 3.2. Utilizarea cardurilor bancare 10 3.3. Acceptarea cardurilor bancare 10 4. Activitatea bancara cu carduri in Romania 11 5. Concluzii 12 6. Bibliografie 14
1.Istoricul aparitiei cardurilor Initial cardul a avut forma unor bonuri valorice in schimbul carora se puteau face achizitii de la comerciantii care au acceptat sa participe la acest plan de creditare. Comerciantii care vindeau marfuri, de regula de valori mici, in schimbul acestor bonuri valorice, le depuneau periodic la banca, iar banca factura cumparatorilor contravaloarea acestora. Primul card a fost creat in anul 1950 si a fost un card de credit pentru plati in restaurante, avand marca DINERS CLUB CARD. La sfarsitul anului 1950 existau deja 20.000 de posesori ai acestor carti de credit. Dupa inca un an cartea era acceptata in aproape toate marile orase ale Americii iar valoarea platilor era de 325.000 USD, cu un profit net aferent de 60.000 USD. La inceputul deceniului sase, Diners Club trece oceanul si infiinteaza prima reprezentanta in Marea Britanie. Diners Club devine prima carte de credit acceptata international de oamenii de afaceri din Marea Britanie, Canada, Cuba si Mexic. Hotelurile si restaurantele din tari cu traditie turistica incep sa accepte cartile de credit. In anul 1957, dupa numai cinci ani de la infiintare, Diners Club avea deja 200.000 de posesori de carduri. Anul 1958 a fost remarcabil pentru dezvoltarea cardurilor universale. In acest an a fost creat cardul Carte Blanche care initial, a fost un card particular al corporatiei hoteliere Hilton. Pe 1 octombrie a fost emis primul card American Expres, iar peste un an aceasta companie detinea 32 de mii de intreprinderi si peste 475 de detinatori de carduri. In anii '50 peste 100 de banci americane au demarat propriile programe privind cardurile de credit. Cu toate acestea, perioada noua in dezvoltarea businessului cu carduri a inceput atunci cand au intrat pe piata bancile americane: Bank of America si Chase Manhattan Bank. Bank of America a lansat cardul BankAmericard Pe masura cresterii programelor de card majoritatea bancilor s-au confruntat cu primul obstacol - caracterul local al deservirii cardurilor sale. In 1966 Bank of America a inceput sa ofere licente de emitere a cardurilor BankAmericard altor banci. Ca raspuns la aceasta, cateva banci mari, concurente ale Bank of America au creat propria Asociatie interbancara de carduri - ICA (Interbank Card Association). In 1969 aceasta asociatie a procurat drepturile asupra cardului Master Charge. La randul lor, bancile ce emiteau Bank Americard au insistat ca programul de carduri sa fie scos de sub controlul Bank of America, astfel in iulie 1970 a fost creata NBI (National BankAmericard Incorporated). La inceputul anilor '70 in SUA s-au creat doi concurenti de baza pe piata cardurilor universale: NBI si ICA. Bancile care incepusera emiterea cardurilor s-au alaturat fie la NBI, fie la ICA. Bank of America si Chase Manhattan, in octombrie 1976 au depus cerere pentru a deveni membri in Asociatia interbancara de carduri pentru emiterea cardurilor Master Charge. Paralel cu dezvoltarea pietii americane avea loc si internationalizarea operatiilor cu carduri. Ea a inceput inca din 1951, cand Diners Club a eliberat prima licenta pentru utilizarea numelui si sistemului sau in Marea Britanie. Concurenta asociatiilor de carduri a continuat si in Europa. In 1974 ICA a facut un pas insemnat in lupta de concurenta cu BankAmericard facand o intelegere cu sistemul britanic Access Card care intra in Asociatia Eurocard si astfel incepe colaborarea dintre Eurocard si Asociatia intrebancara de carduri americane ce emitea Master Charge. Aceasta a fost una din cauzele care au dus la faptul ca in 1976 NBI a schimbat denumirea cardului BankAmericard in cunoscuta VISA. La fel a procedat in 1980 si ICA redenumind cardul MasterCard. Eurocard de asemenea nu a stationat. Largind colaborarea cu Mastercard, aceasta asociatie, pe masura aparitiei noilor tehnologii, a incheiat intelegeri cu companiile Cirrus si Maestro, ceea ce a permis sa extinda spectrul serviciilor oferite clientilor, datorita cardurilor, pentru ridicarea numerarului de la bancomate. La sfarsitul anului 1992 a avut loc unirea Eurocard International cu sitemul de plati Eurocheck. Organizatia noua a fost numita Europay International. Primele carduri erau din carton, pe care datele erau fie scrise, fie presate. Au inceput apoi sa foloseasca plastine metalice, pe care datele se embosau si au aparut cardurile plastice. Initial informatia despre client pe card era numai in forma de date embosate. Pe masura dezvoltarii ideilor stiintifice, cardul a capatat o banda magnetica. Pe care se pastreaza informatia de baza despre client. Aparitia benzii magnetice a permis emiterea cardurilor fara a embosa informatia pe suprafata ei. Aceste carduri pot fi utilizate numai in utilaj electronic, ce permite obtinerea informatiei de pe banda magnetica. Primele au aparut cardurile de credit, care nu erau nici bancare si nici de plastic. Destinatia lor consta in confirmarea credibilitatii detinatorului in afara bancii. Ele au aparut in SUA, unde creditul de consum al persoanelor fizice se dezvolta vertiginos inca de la sfarsitul secolului XIX. Deja in anul 1914 unele magazine au inceput sa elibereze clientilor sai cei mai bogati si permanenti carduri speciale pentru a-i pastra drept clienti. In anul 1928 compania Farrington Manufacturing din Boston a emis primele placi de metal pe care se scria, in relief, adresa si care se eliberau clientilor de incredere. Vanzatorul introducea placa intr-o masina speciala, numita imprinter, si informatia de pe placa se imprima pe cec. In anii urmatori au fost inventate categorii ale schemei creditar-financiare, ca rata minima lunara de rambursare a creditului, perioada aminarii, adica creditarea fara dobanda, si multe altele.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.