Bugetul-verigă de Bază a Sistemului Financiar al Țării

Bugetul de stat. Noţiuni, funcţii, caracteristici.

Bugetul de stat reprezintă expresia sintetizată a relaţiilor economice ce se manifestă în procesul formării şi utilizării principalului fond centralizat de mijloace băneşti ale statului. Bugetul de stat este pregătit de către Guvern şi aprobat de către Parlament şi este documentul cel mai aprobat din viaţa publică, deoarece el reprezintă expresia financiară a programului de acţiune a statului pe o perioadă de un an. Bugetul poate fi abordat sub 4 aspecte esenţiale:

• Juridic – bugetul este un document financiar cu putere de lege care include anumite norme şi normative destinate gestiunii financiare clare şi explicite.

• Contabil – bugetul reprezintă totalitatea conturilor prin care se gestionează resursele financiare ale statului.

• Economic – bugetul reprezintă repartizarea PIB sub formă de impozite şi cheltuieli.

• Politic – bugetul este expresia financiară a opţiunilor Guvernului.

Funcţiile bugetului

1. Gestiunea eficientă a activităţii publice prin care executanţii de buget se asigură de utilizarea eficientă a resurselor financiare.

2. Controlul cheltuielilor prin care este supravegheată execuţia bugetului de către autorităţile publice.

3. Proiectarea activităţilor statului prin care obiectivele urmărite de Guvern sunt formulate în diferite programe însoţite de descrierea posibilităţilor de finanţare a programelor date.

Activitatea economică se desfăşoară în fiecare ţară potrivit unui mecanism propriu, numit mecanism economic. Acesta reprezintă un sistem de metode de conducere economică, de obiective ce determină conducerea şi de structuri organizatorice (instituţionale, suprastructurale, juridice) prin care se efectuează conducerea.

În acest sistem de conducere se includ: principiile fundamentale de conducere, organizarea economiei şi conexiunile între componentele acesteia, sistemul pieţei, criteriile de eficienţă, pîrghiile economice, sistemul informaţional. Principala funcţie a acestui mecanism este cea de conducere şi reglare a proceselor economice, condiţionate de raporturile de interese. Un rol important în realizarea acestei funcţii revine pieţei concurenţiale, pe care se reglează raportul de interese prin participarea agenţilor economici la formularea cererii şi ofertei, la înfăptuirea lor şi a echilibrului economic.

În acest context un rol însemnat revine şi statului, în două ipostaze:

- ca agent economic prin nimic deosebit de ceea ce reprezintă (ca drepturi, atribuţii şi obligaţii) oricare alt agent economic,

- ca autoritate publică ce crează şi execută cadrul legislativ şi poate influenţa derularea mecanismului economic prin însăşi forţa sa economică, precum şi prin pîrghiile economico-financiare la care poate apela, ca de exemplu: pîrghia fiscală, pîrghia vamală, pîrghia cheltuielilor publice. Aceste pîrghii se adaugă la cele generate de piaţa însăşi, respectiv preţul, costul, profitul, dobînda ş.a.

Sistemul bugetar este cadrul organizatoric prin care se încasează veniturile bugetare, se repartizează şi se cheltuie. Reprezintă totalitatea relaţiilor economice sub formă bănească, rezultat al repartiţiei venitului naţional, relaţii ce apar cu prilejul constituirii şi repartizării de fonduri centralizate la şi de la dispoziţia statului, precum şi a unităţilor administrativ- teritoriale, în scopul satisfacerii unor interese generale ale societăţii ori colectivităţilor publice. Principalele caracteristici ale acestor relaţii economice sunt: conţinutul economic, exprimarea valorică, rezultatul repartiţiei valorii nou create, constituirea şi repartizarea de fonduri centralizate, implicarea puterii de stat, satisfacerea unor nevoi publice. Sistemul bugetar are aşadar componente distincte, pentru care se poate utiliza şi expresia de subsisteme bugetare.