Bugetul Producției

Extras din referat Cum descarc?

Daca bugetul vanzarilor constituie previziunea scopului activitatii intreprinderii, bugetul productiei este principala previziune a mijlocului de a atinge finalitatea scontata. Alaturi de bugetul de vanzari, ambele bugete se constituie ca bugete principale. Ele sunt determinante pentru dimensiunea celorlalte bugete rezultante (de investitii, de aprovizionare, de trezorerie).
Elaborarea bugetului productiei cuprinde, ca si precedentul, 3 etape:
(1) previziunea cantitatilor de productie care urmeaza a se fabrica (programul de productie);
(2) previziunea (antecalculatia) costurilor de productie;
(3) defalcarea prevederilor bugetare pe perioade de timp mal mici de un an si pe fabrici, ateliere si sectii de productie
Elaborarea planului de productie
Planul de productie are ca principal obiectiv armonizarea prevederilor bugetului vanzarilor cu capacitatea productiva a intreprinderii, in conditiile satisfacerii cat mai complete a prevederilor comerciale si a utilizarii cat mai depline a capacitatii factorilor de productie. Cantitatea de produse de fabricat (Qf), ce decurge din bugetul vanzarilor, se determina fara dificultate, in functie de cantitatea prevazuta a se vinde (Qv) si de variatia previzibila a stocurilor de produse in curs de fabricatie si de produse finite, la inceputul perioadei (Si) si la sfarsitul perioadei (St), dupa relatia:
Qf = Qv - Si + Sf
Datele privind stocurile initiale sunt furnizate de contabilitate, iar stocurile finale se planifica in functie de productia planificata de fabricat si de durata planificata de rotatie a acestor stocuri. Daca admitem in continuare ca indicatorul dominant in previziunea bugetara este productia de vandut (din care am calculat productia de fabricat), urmatoarea faza a planificarii este ,,calarea" acestei productii pe capacitatea de productie disponibila (luand in calcul si prevederile bugetului de investitii). Conditia acestei programari a productiei este de ,,saturare" a capacitatii instalate, respectiv de optimizare a utilizarii factorilor de productie indeosebi a echipamentelor tehnologice si a fortei de munca.
Pentru aceasta, fiecare intreprindere dispune de o matrice tehnologica a consumurilor normate de materiale, manopera si utilaje pentru fiecare produs de fabricat. Totodata, realizarea programului de productie trebuie sa respecte anumite restrictii privind caracterul limitat al factorilor de productie atat in ceea ce priveste volumul lor, cat si productivitatea (randamentul) acestora.
Daca adaugam la toate acestea si intentia legitima a conducerii intreprinderii de realizare a acestui program de productie intr-o solutie optimala, respectiv in conditiile maximizarii profiturilor, se releva astfel complexitatea acestei probleme. Pentru rezolvarea ei, se recurge, adesea la tehnici de optimizare (programare liniara, metoda PERT, teoria firelor de optimizare a stocurilor etc.) si la tehnici informatice (programe pe calculator de programare optima a productiei).
Previziunea (antecalculatia) costurilor de productie
Este o activitate laborioasa care va fi prezentata numai in liniile el generale. O data stabilit programul de productie, antecalculatia costurilor consta, mai intai, in separarea (identificarea) cheltuielilor directe pe produs (cu materiale, manopera si, eventual, cu utilaje) de (si) cheltuielile indirecte (comune si generale de intretinere, functionare si administrare a intreprinderii).
Rezultatele antecalculatiei costurilor permit elaborarea (daca este justificat) a patru bugete derivate din bugetul productiei:
- bugetul materialelor consumate;
- bugetul manoperei directe;
- bugetul amortizarilor de utilaje direct afectabile si
- bugetul cheltuielilor generale de productie.
Antecalculatia costului de productie unitar (c) se face pe articole de calculatie alcatuite in functie de separarea cheltuielilor directe si indirecte in raport cu productia. Cheltuielile direct repartizate pe produse cuprind doua articole de calculatie, materiale directe (Md), salariile si cheltuielile sociale directe (Sd), calculabile in functie de consumurile de materiale (mn) si de manopera (sn) si in functie de preturile (pr) si tarifele (tr) in vigoare:
Md = mn x pr 
Sd = sn x tr 
Cheltuielile indirecte, planificate independent de productia fizica, se repartizeaza pe produse cu ajutorul unor chei succesive de repartizare si conduc la formarea diferitelor trepte ale costului unitar: de sectie, de uzina si complet comercial:
CIFU = Sd x K1; K1 = CIFU totale/Sd totale pe sectii 
CCS = Sd x K2; K2 = CCs totale/Sd totale pe sectii 
in care: CIFU si CCS cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor, respectiv cheltuielile comune ale sectiilor (unitare)
Md + Sd + CIFU + CCS = Cs (cost de sectie unitar)
CGI = Cs x K3 ; K3 = CGI totale/Cs totale 
in care: CGI = cheltuielile generale ale intreprinderii (unitare)
CS + CGI = Cuz (cost de uzina unitar)
CD = Cuz x K4; K4 = CD totale/Cuz totale 
in care: CD = cheltuielile de desfacere (unitare)
Cuz + Cd = Cc (cost complet comercial unitar)
Bugetul activitatilor administrative
Administratia intreprinderii si a subunitatilor acesteia asigura desfasurarea normala a activitatii economice fara a participa direct la procesul de productie. Aceasta contributie indirecta la exploatarea intreprinderii face dificila comensurarea rezultatelor activitatii administrativ-gospodaresti si aprecierea utilitatii reale a acesteia, in conditiile in care asistam la o tendinta de crestere a volumului cheltuielilor comune si generale.
Aceste particularitati ale activitatilor administrative decurg din influenta unor factori specifici, cum ar fi:
1) natura complexa a cheltuielilor comune si generale, respectiv cheltuielile de personal, de materiale, de servicii, de intretinere si functionare a echipamentelor tehnice, informatice, telematice etc;

Fisiere in arhiva (1):

 Bugetul Productiei.docx