Rezumat Bugetul de stat este o categorie fundamentala a stiintei finantelor, legata de existenta statului si a mecanismului pietei. In fiecare stat sunt elaborate mai multe categorii de bugete, alcatuind un sistem al bugetelor, diferentiat ca structura de la stat la stat in raport cu structura organizatorica a respectivului stat: stat unitar sau stat federal. Indonezia este o republica constitutionala, cu presedinte si parlament ales prin vot constitutional. Constitutia Indoneziei este bazata pe Pacasila, definita prin cinci principii: nationalism, internationalism, democratie, justitie sociala si credinta. Toti cetatenii cu varsta de peste 17 ani au drept de vot. Economie este bazata pe agricultura si industria miniera. PIB: 15% din agricultura, 43% din industrie, 42% din servicii. Se extrage petrol, minereuri de fier, staniu, mangan si bauxita, carbune, gaze naturale etc. Dispune de mici intreprinderi industriale (cauciuc, ciment, zahar, ulei de palmieri, tesaturi, textile, produse alimentare). Este dezvoltat mestesugaritul. Veniturile si cheltuielile Indoneziei cuprind mai multe categorii, insa, in analiza realizata se vor prezenta cateva din acestea. Cuvinte-cheie:sold bugetar, venituri, cheltuieli 1.Introducere Bugetul reprezinta una dintre cele mai importante instrumente administrative utilizabile de catre autoritati, intrucat serveste ca plan de actiune pentru atingerea obiectivelor stabilite, ca standard de masurare a performantei, si in cele din urma poate deveni un dispozitiv pentru a face fata unor situatii negative previzionate. Conform definitiei regasite in Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finantele publice, bugetul reprezinta documentul prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile sau, dupa caz, numai cheltuielile, in functie de sistemul de finantare a institutiilor publice. 2.Sistemul bugetar 2.1. Definitie Bugetul public exprima relatiile economice in forma baneasca ce iau nastere in procesul repartitiei PIB, in conformitate cu obiectivele de politica economica, sociala si financiara ale fiecarei perioade. Din punctul de vedere al continutului, bugetul public poate fi analizat ca: -document: act in care sunt prevazute si aprobate, in fiecare an, veniturile si cheltuielile sau, dupa caz, numai cheltuielile, in functie de sistemul de finantare a institutiilor publice; -lege: act juridic in care se prevad si se aproba, prin lege, veniturile si cheltuielile anuale ale statului sau ale institutiilor publice. Este un act de previziune (sunt indicate resursele banesti ale statului si destinatiile acestora sub forma cheltuielilor), act de autorizare (puterea executiva este imputernicita de puterea legislativa sa cheltuiasca si sa perceapa venituri, potrivit prevederilor legale), act anual (anul bugetar in care sunt aprobate si executate veniturile si cheltuielile); -sistem de fluxuri financiare: legate de formarea resurselor financiare publice (impozite, taxe, contributii si alte venituri publice), pe de o parte si de repartizarea acestora, pe de alta parte; -instrument de politica economica: instrument de politica a statului in domeniul fiscalitatii si a cheltuielilor publice, intrucat prin acest document sunt stabilite veniturile bugetare ce reflecta politica fiscala si cheltuielile bugetare ce au un rol important in plan economic si social. 2.2. Rol Bugetul public este conceput si elaborat ca un buget consolidat care reflecta la nivelul unui an, efortul financiar public. Rolul bugetului public: -rolul alocativ reflecta in partea de cheltuieli modul de alocare a resurselor fiecarui an bugetar; -rolul redistributiv rezulta din faptul ca bugetul public este un instrument prin care se redistribuie o parte a PIB prin intermediul impozitelor si taxelor, precum si prin intermediul cheltuielilor; -rolul de reglare a vietii economice decurge din faptul ca datorita bugetului public ca instrument cu putere de lege, se poate actiona asupra economiei stimuland sau franand o anumita activitate. 3. Analiza bugetului central al Indoneziei 3.1. Economia Indoneziei Indonezia este o tara cu un inalt ritm de dezvoltare economica. Dezvoltarea industriei este favorizata de rezervele mari de substante minerale : carbuni, petrol, gaz natural, cupru, staniu, nichel, bauxita. Pe baza de materii prime proprii se dezvolta intens industriile electroenergetica, metalurgia feroaselor, constructoare de masini, chimica, textila. Indonezia este unul din principalii producatorii mondiali de lemn, inclusiv a lemnului pretios de santal, teck, bambus etc. Conditii climatice mai favorabile pentru cresterea plantelor sunt in insulele Jawa si Sumatra. Aici se obtin cite doua-trei recolte pe an. Culturile principale sunt : orezul, arborele de cauciuc, arborele de cacao, arbustul de ceai, culturile citrice. Se cultiva arbori producatori de mirodenii : piper negru, vanilie scortisoara, cuisoare, nucsoare etc. Orezariile ocupa 50% din suprafata cultivata, fiind extinse si pe versantii terasati. Cresterea animalelor (bovine, caprine, pasari) joaca un rol secundar in activitatea populatiei. Pentru multi locuitori ai arhipelagului ocupatia de baza este pescuitul. Rolul principal in traficul de pasageri si de marfuri revine cailor maritime, Indonezia avand circa 300 de porturi. Pe insula Jawa este prezent si transportul feroviar. Lungimea soselelor este mica. Indonezia dispune de un potential turistic inalt, anual fiind vizitata de circa 6 mln. de turisti straini. Principalele obiective turistice sunt templele budiste si hinduse, in special templul budist de la Borbudur - cel mai mare monument arhitectonic (sec. VII d. Hr.) din emisfera sudica. Alte atractii turistice sunt vulcanii si lacurile vulcanice, statiunile balneomaritime etc.
Radu Stroe, Daniel Stefan Armeanu - "Finante", Editia a II-a, Bucuresti, 2004 www.oecd.org - Site-ulOrganizatiapentruCooperaresiDezvoltareEconomica http://www.anggaran.depkeu.go.id/ - AnalizaBugetuluiIndoneziei www.imf.org - Fondul Monetar International http://www.fin.ase.ro/ - Academia de Studii Economice
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).