Cap 1. Activitatea Bancii Nationale in perioada socialista 3 1.1. Etatizarea Bancii Nationale 3 1.2. Atributiile Bancii Nationale a Republicii Socialiste Romane 6 Cap. II. Bancile specializate in perioada socialista 7 II.1. Banca Romana de Comert Exterior 8 II. 2. Banca de Investitii 10 II. 3. Casa de Economii si Consemnatiuni 12 Concluzii 15 Bibliografie 16
Cap 1. Activitatea Bancii Nationale in perioada socialista 1.1. Etatizarea Bancii Nationale La 23 August 1944, Romania era o tara ruinata; industria dezorganizata se confrunta cu mari greutati; numeroase intreprinderi lucrau cu capacitate redusa,duceau lipsa de materii prime,iar in agricultura nu se puteau executa lucrarile din lipsa de utilaje si animale de munca. In anul 1944, productia industriala reprezenta doar 40-45%,fata de 1938 ; capacitatea de prelucrare a rafinariilor se redusese cu 80%, fata de nivelul antebelic ; capacitatea de transport a cailor ferate era doar de 30% fata de 1938, iar productia de cereale era redusa la jumatate. Bugetul de stat se gasea intr-o situatie deosebit de grea, importante deficite trebuiau sa fie acoperite prin emisiunea monetara a Bancii Nationale a Romaniei, din care cauza moneda se deprecia si isi facea loc ,inflatia. Imprumuturile acordate statului ,de catre Banca Nationala, au crescut de la 180,5 miliarde lei, la 30 septembrie 1944, la 396,8 miliarde lei, in martie 1945, iar valoarea bonurilor de tezaur, aflate in circulatie in martie depasea 106 miliarde lei. Incercarea Bancii Nationale a Romaniei, prin punerea in circulatie a insemnate cantitati de aur, sub forma de medalii, care erau vandute subscriitorilor pentru ,,imprumutul refacerii nationale", nu a avut succesul scontat, dar a contribuit la accentuarea inflatiei si urcarea generala a preturilor. Anul 1944, caracterizat prin scaderea productiei industriale, reduc rezervele de marfuri si imposibilitatea de a se efectua aprovizionarea din afara, precum si lipsurile din transporturi, de organizare a distributiei marfurilor, au avut drept consecinta cresterea rapida a preturilor,cu puternice influente negative asupra activitatii bancare si creditului. Excluse din circuitul monetar, bancile nu au mai putut indeplini rolul colector al disponibilitatilor banesti. Datorita situatiei inflationiste, aceste disponibilitati au fost plasate in bunuri materiale, aur sau devize pentru a li se mentine substanta. Din aceasta cauza, unitatile bancare nu au mai putut asigura necesitatile de fonduri, fiind obligate sa apeleze, tot mai mult, la reescontul Bancii Nationale a Romaniei, care a insemnat, de fapt, o sporire a circulatiei banesti si totodata o mai puternica dereglare economica. In aceste conditii, Banca Nationala a Romaniei a fost pusa in situatia de a largi dreptul bancilor de a beneficia de reescont, prin prezentarea de cambii cu o singura semnatura, cu garantia statului. Starea inflationista se accentua : din septembrie 1944 si pana in februarie 1945, preturile de detaliu au sporit cu 245%. Veniturile bugetului acopereau numai a treia parte din cheltuieli, restul de 2/3 fiind acoperite din imprumuturi ale Bancii Nationale a Romaniei, prin emisiuni de moneda. Situatia economica grea, mostenita ca urmare a colaborarii cu Germania dupa 23 august 1944, a continuat sa se accentueze datorita urmatoarelor cauze: sustinerea razboiului antifascist, inceputul luptei de cucerire a puterii, ceea ce a dus la haos politic si economic, cu grave consecinte ulterioare. In aceasta etapa haotica si plina de incertitudini, sistemul bancar din Romania era format din Banca Nationala a Romaniei si 232 de banci particulare active, din care 22 banci mari, cu capitalul de peste 60 milioane lei si 63 banci mijlocii si 147 banci mici. Pentru lichidarea starii grave, in care se afla economia, s-a considerat ca Banca Nationala a Romaniei nu mai poate sa ramana in proprietatea unui grup de actionari privati si s-a dispus ca aceasta sa fie incadrata in politica economica si financiara a statului, in vederea mobilizarii resurselor din economie si dirijarea lor spre actiunile prioritare ale statului, hotarandu-se astfel etatizarea Bancii Nationale . Regimul politic comunist a adus importante schimbari la nivelul economiei nationale. Potrivit legii din decembrie 1946, incepand cu 1 ianuarie 1947, Banca Nationala trecea in proprietatea statului, din 1948 devenind Banca Republicii Populare Romane, Banca de Stat, subordonata Ministerului Finantelor. Conducatorul bancii purta titlul de presedinte, avand rang de ministru-adjunct in cadrul aceluiasi minister. Aceasta situatie s-a mentinut pana in 1957, cand institutul de emisiune de la Bucuresti trecea in subordinea directa a guvernului, iar din 1965 devenea Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania, conducatorul acesteia avand titlul de guvernator .
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
