Statul bunăstării versus statul criminal

Esential in abordarea acestei teme este studiul a doi autori: Ortega Y Gasset cu a sa carte “Revolta Maselor” si Y. Terman cu cartea “Statul Criminal”.Cei doi autori se completeaza reciproc si ajuta la o mai buna intelegere atat a omului ce apartine masei cat si a genocidului ca actiune a masei.

Ortega Y Gasset - - - - - “Revolta Maselor”

Prin definitie, sustine Gasset , masele nu pot si nici nu trebuie sa se guverneze pe ele insele, si cu atat mai putin sa conduca societatea. Aceasta ar provoca o criza, iar „criza” este cuvantul care caracterizeaza cel mai bine Europa in momentul actual.

Un prim pas in deslusirea cauzelor si semnificatiilor aceste crize ar fi intelegerea istoriei aparitiei maselor.

Fenomenul aglomeratie, al plinului este cel ce caracterizeaza cel mai bine masele. „Orasele sunt pline de lume.Casele pline de locatari....Trenurile pline de calatori.... Spectacolele au loc in Sali pline de spectatori. [...] Ei bine, nu acesta este idealul?” ¹. Gasset identifica in acest mic fragment una dintre problemele societatii moderne: aceea de a gasi loc. El sustine ca aglomeratia nu era un fapt obisnuit. De ce acum? Acesti indivizi care formeaza acum multimea nu au aparut din neant. Ei existau si acum 15 ani, insa diferenta e ca atunci nu existau sub forma de multimi, ci erau raspanditi prin lume, in mici grupuri sau chiar izolati. Insa acum apar toti sub forma de aglomeratii, dar nu pretutindeni, ci in cele mai bune locuri, in cele mai selecte, locuri rezervate acum nu mult timp in urma, doar unui anumit tip de oameni.

Pe neasteptae multimea a devenit vizibila, s-a instalat in locurile de prim rang ale societatii, astfel incat masa reprezinta „omul mediu”.

Societatea este impartita in minoritati si mase. Minoritatile sunt indivizi sau grupuri de indivizi calificati in mod special. Existenta minoritatilor impune existenta unui set comun de idei, dorinte, de moduri de a fi ale indivizilor, pe

cand masei apartine orice individ care nu-si atribuie valori – bune sau rele – din anumite motive, si se simte ca toata lumea.

O chestiunea problematica o reprezinta notiunea de „minoritati de elita” deoarece intelesul acestei expresii este denaturat. Termenul de minoritate de elita face, de fapt, referire la acea minoritate in care membrii sunt mai exigenti cu sine insusi, chiar daca aceste aspiratii superioare sunt foarte greu de atins, si nu cuprinde ceea ce lumea ar numi „pretentiosul ce se crede superior celor din jur”.

Impartirea societatii in mase si minoritati nu este, deci, o diviziune in clase sociale, ci in clase de indivizi si nu poate coincide cu ierarhia in clase superioare si inferioare.

O caracteristica a modernitatii este ca masa a hotarat sa treaca in prim-planul social si sa ocupe pozitiile acestui prim-plan, folosindu-i instrumentele si bucurandu-se de placerile rezervate odinioara doar celor putini. Gasset sustinea ca nimeni nu condamna faptul ca mai multi oameni se bucura intr-o masura mai mare de viata, dar condamnabil este faptul ca decizia luata de mase nu oglindeste si dorinta minoritatilor, de aceea „inovatiile politice din ultimii ani nu inseamna decat o dominare exercitata de mase.” ¹ Asistam la ceea ce Gasset numea hiperdemocratie, in „care masa actioneaza direct, fara lege, impunandu-si aspiratiile si gusturile prin intermediul presiunilor materiale.” ²

Gasset, pentru a face inteleasa aceasta notiune apeleaza la sublinierea modalitatii in care a aparut acest om masa si care sunt caracteristicele sale.

Omul care incearca astazi sa treaca in fruntea existentei europene este foarte diferit de cel din secolul al XIX-lea, dar este un produs al acestui secol. Transformarea are la baza o idee simpla: ceea ce altadata ar fi fost considerat o binefacere a sortii si ar fi inspirat o gratitudine umila pentru destin s-a transformat intr-un drept pentru care nu mai esti recunoscator, ci il pretinzi. Din 1900 incepe si muncitorul sa-si amplifice si sa-si asigure viata, astfel incat viata incepe sa i se infatiseze omului nou ca lipsita de impedimente, modul de viata devenind total diferit fata de modul de viata al oamenilor din trecut.

Contrastul situatiilor devine si mai clar daca trecem de la domeniul material la cel civil si moral. Incepand cu secolul al XIX-lea, omul mediu nu mai intalneste in calea sa nici o bariera sociala. Omul mediu invata ca toti oamenii sunt egali in fata legii. Gasset este de parere ca trei factori au facut posibila aceasta noua lume: democratia liberala, experimentul stiintific si indrustrialismul. Ultimele doua se pot rezuma intr-unul singur: tehnica. Acest om nou este invazat ca progresul este inevitabil, si putini oameni se indoiesc ca peste cinci ani automobilele vor fi m ai confortabile si mai ieftine decat cele de acum.