Socrate

Extras din referat Cum descarc?

Figura stimulatoare si incomoda din dialogurile de tinerete ale lui Platon, Socrate a reprezentat punctul de cotitura al filosofiei grecesti, prin care reflectia autocritica asupra naturii conceptelor si gandirii noastre s-a impus ca preocupare majora alaturi de speculatia si cercetarea cosmologica. Filosofiile de dinainte de Socrate sunt, la o prima evaluare, mai curand divergente, pentru ca, desi in cele din urma in aceeasi finalitate, totusi ele se deosebesc prin faptul ca fiecare are alta dominanta. Toate filosofiile aduc mai degraba cu tot atatea ipoteze, dar nu toate aceste constructii ipotetice pot fi intelese ca directii de evolutie in convergenta. In istoria filosofiei grecesti, momentul Socrate este momentul luarii de cunostinta de sine. Socrate este totuna cu constiinta de sine a Greciei si, dincolo de spatiul grecesc, el a trecut in ideea de constiinta critica intemeietoare. El este, intr-un fel, temeiul ideii europene pentru ca e cel dintai care iese din localismul grecesc si lucreaza cu ideea unei constiinte dincolo de o cultura sau alta, dincolo de un timp sau altul.
Socrate, ca personaj istoric, nu poate fi cu usurinta separat de personajul platonician, in masura in care exista putine alte surse care sa ne prezinte viata si invataturile lui Socrate; una dintre aceste surse fiind Xenofon. Socrate a luptat ca soldat in Razboiul Peloponeziac si a fost casatorit cu Xantipa, cu care a avut trei baieti. A fost un om puternic, foarte rezistent si cu totul indiferent fata de bogatie si lux.
Subordonarea tuturor celorlalte preocupari fata de cautarea intelepciunii este cel mai impunator exemplu - rareori urmat - de autentic mod de viata pentru un filosof. Socrate ramane modelul unui mare profesor, desi nu se stie sigur daca a avut o scoala organizata. Prietenia sa cu unii dintre membrii partidei aristocratice din Atena este de multe ori considerata cauza judecarii sale pe baza acuzatiei de nerespectare a zeitatilor cetatii si aducerea de zeitati noi, precum si de corupere a tineretului. Dialogurile ,,Criton" si ,,Phaidon" ale lui Platon inregistreaza modalitatea inspirata prin care Socrate a refuzat sa incalce legile Atenei si n-a fugit in timpul celor treizeci de zile dintre judecarea sa si executie, si elogiaza taria cu care si-a infruntat moartea. In vreme ce abilitatea sa dialectica de formulare a intrebarilor este dincolo de orice indoiala metoda socratica, contributiile sale efective si invataturile sale constituie un subiect de dezbatere, parerile impartindu-se intre cele care ii atribuie acestuia multe dintre ideile lui Platon si cele care neaga faptul ca ar fi avut vreo doctrina proprie, cu exceptia atasamentului pentru metoda dialectica riguroasa, conceputa ca instrument de delimitare a adevarului de eroare. 
In cartea sa, ,,Cei doi Socrate", Gheorghe Vladutescu vorbeste despre Socrate cel istoric - cunoscut din scrierile lui Xenofon si Socrate-le platonic, intalnit in ,,Dialogurile" lui Platon . 
Socrate, cel istoric
Nescriind nimic, intelegandu-se ca sansa in oralitate, care este Socrate-le autentic, adica acela in istorie deschisa, acela xenofontic, acela platonic, ori, intr-o alchimie aparte, xenofontic si platonic? Aproape perplexitatea in fata celor doua surse vine din dubla stare a ,,faptului istoric", contradictoriu la culme. Prin urmare, s-ar putea presupune ca nu Platon si Xenofon au creat situatia, ci, dimpotriva, starea reala a ,,evenimentului" a determinat dubla lectura.
Socrate-le xenofontic, mai intai, contrazis de cel platonic si nu numai, ci de intreaga miscare pornita, portretul filosofului facut de un diletant, cum ar fi fost Xenofon, este cam pe masura acestuia sau oricum prea mult lasat in urma de ceea ce inca anticii puneau pe seama marelui atenian. Scrierile lui Xenofon privitoare la Socrate si dintre ele cu deosebire ,,Amintirile", aduc cu o inregistrare sarguincioasa a unor episoade, unele cu mai multa relevanta, altele simplu cotidiene, pentru a nu le zice banale, suficiente insa pentru, fie si, o schita de portret a omului asa cum va fi fost.

Fisiere in arhiva (1):

 Socrate.doc