Scara lui Platon

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Filosofie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 1613
Mărime: 12.08KB (arhivat)
Publicat de: Ariadna-Geta Varga
Puncte necesare: 7

Extras din referat

Fiind un dialog despre dreptate şi justiţie, Republica (Politeia, mai exact Constituţia sau Guvernamântul) are mai multe deschideri mai ales către filosofia politică şi către cea morală, dar şi către filosofia artei, cea a istoriei religiei, către antropologie, către filosofia imaginarului, către filosofia şi istoria mentalitaţilor şi nu în ultimul rând către ontologie şi filosofia conştiinţei şi cunoştinţei.

„Alegoria liniei” –sfârşitul cărţii a VI-a (509 d-511e) –pare să fie o expunere a doctrinei, în rezumat, aproape dogmnatică, aşa cum şi cât impune didactica, prea puţin aporetică, mai deloc interogativă, pe scurt, lucru deloc specific lui Platon, aşa cum el însuşi avea să marturisească: „nu există vreo lucrare de-a mea pe această temă si nici nu va exista vreodată; căci nu e de fel ceva pusa în vorbe, ca alte învăţături; ci doar printr-o lungă experienţă a lucrului acesteia şi printr-o convieţuire cu el se poate întampla ca dintr-o dată, tâşnind ca din foc, să se înalţe o lumină care odată ivită în suflet, se hrăneşte din ea însăşi”.¹

Schematica de la 509 d- 511e, la o primă lectură, pare a fi neplatonică, la o a doua însă, îşi dezvăluie o îndoială atât de radicală, încât în mai mare măsură, ca de oriunde altă parte, de aici se observă marea ruptură de Parmenides.

La prima mişcare, pentru a admite, două mari planuri în structura realului: unul, Inteligibilul şi altul Sensibilul sau Vizibilului. Să presupunem „o line secţionată în două parţi egale, împărţind apoi pe fiecare din aceastea, în aceeaşi proporţie” se va ajunge la următoarea „scară” a realului: în ordinea Sensibilului, primul segment, de limită, ar fi al imaginilor, iar tuturor vieţuitoarelor, al tuturor celor generate şi al obiectelor, iar în aceea a Inteligibilului, tot de jos în sus, mai întâi este secţiunea obiectelor matematice, ca apoi să fie Idéai însăşi.

¹ Ep. VII, 341 c-e. Platon - Republica (traducere, comentarii, note de Andrei Cornea)

Domeniul vizibilului este împărţit în două segmente: „clarităţii şi neclarităţii” obiectului, i.e. al gradelor de alethia sau de neascundere (de „adevăr”):

L1- „imaginile”, e.g. umbre, imagini ale obiectelor în apă sau în oglindă etc.³, simbolizînd cunoaşterea cea mai sigură a devârului celui mai ascuns, fiind copia unor originale care se află la al doilea nivel ontologic.

L2- nivelul „obiectelor” multiple, e.g. plante, animale etc. Entităţile din L1 „seamănă” cu cele din L2, fiind imagini neveritabile ale acestora. Trecând la L2, se ajunge la un nivel mai neascuns al neascunsului, aflandu-se întrun grad mai mare ce sunt lucrurile în autenticitatea sau „adevarul” lor. Ele nu sunt realmente aşa cum ne apar aici. „Criteriul pentru distingerea acestor segmente ale liniei au fost adevărul şi lipsa de adevăr; iar imaginea stă faţă de original precum domeniul opiniei faţă de cel al cunoaşterii”¹.

Domeniul inteligibilului se împarte, de asemenea, în două segmente:

L3- obiectele matematice, e.g. dreptunghi, cerc, număr etc. Cunoaşterea matematică (dianoia) e o cunoaştere raţională din ipoteze, ea bazându-se pe „postularea” unor concepte şi enunţuri prime, neîntemeiate pe altceva, evidente. Din ele se deduce

Preview document

Scara lui Platon - Pagina 1
Scara lui Platon - Pagina 2
Scara lui Platon - Pagina 3
Scara lui Platon - Pagina 4
Scara lui Platon - Pagina 5
Scara lui Platon - Pagina 6
Scara lui Platon - Pagina 7
Scara lui Platon - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • Scara lui Platon.doc

Alții au mai descărcat și

Ideile social politice în opera lui Platon

La fel ca orice alt om, un filosof nu-şi poate alege, după bunul său plac, locul şi timpul naşterii. Nimănui nu-i este însă indiferent unde şi când...

Eseu - două concepte despre libertate

Sunt foarte multi factori in jurul nostru care ne influenteaza deciziile, de orice natura ar fi acestea. Societatea este fara indoiala in oarecare...

Generalități despre politică

Ceea ce este si mai grav este sfidarea opiniei publice prin prezentarea denaturata a realitatii. In acest domeniu descrierea realitatii este un...

Adevăr și Cunoaștere

Sfântul Apostol Pavel nu evita sa vorbeasca despre cunoastere. Dimpotriva, el cere aceasta lui Dumnezeu pentru neofitii sai ( cf. Efes. 1, 17 – 18;...

Platon

După moartea lui Socrate, cei mai înzestraţi dintre numeroşii săi discipoli au încercat să-şi găsească propriul drum în filosofie deschizând şcoli...

Te-ar putea interesa și

Gândirea Economică în Antichitate și Evul Mediu

Tema 5. Doctrina lui Thomas D’Aquino şi influenţa acesteia asupra gândirii economice a Evului Mediu 16 Tema 1. Organizarea social şi idealul moral...

Grădinița particulară versus grădinița de stat

Introducere “ Copiii sunt creativi in mod natural si doar asteapta atmosfera propice pentru a-si manifesta creativitatea” I.G.Gowan In conceptul...

Concepțiile despre Frumos în Antichitate

I.Frumosul – noţiune principală a esteticii I.1. Etimologia cuvântului şi problematicile lingvistice Conform dicţionarului explicativ al limbii...

Gândirea Economică în Antichitate

Într-un fel sau altul, economia a existat dintotdeauna, având în vedere că oamenii trebuiau să trăiască, iar pentru aceasta a trebuit la început să...

Valorificarea potențialului turistic al Județului Suceava

CAP.1 – LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA ZONEI/ JUDETULUI Situata in nord-estul tarii, zona Bucovina si judeţul Suceava se caracterizează prin...

Rezumat - Banchetul de Platon

Platon s-a născut la Atena în 428 î.C.- în primul an al celei de-a 88 olimpeade , în ziua a şaptea din luna Thargelion , în aceeaşi zi în care...

Psihologie Eperimentala

DEMERS STIINTIFIC ÎN PSIHOLOGIE SI PEDAGOGIE Scopul unitatii de curs - Dobândirea cunostintelor necesare pentru a putea opera distinctia dintre...

Aristotel

Vreme de mai bine de un mileniu şi jumătate, în Antichitate şi în Evul Mediu, Aristotel a fost supranumit pur şi simplu Filosoful, considerându-se,...

Ai nevoie de altceva?