Recomandările bătrânului filosof de Iuzef M Bochenski

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Filosofie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 5 în total
Cuvinte : 1562
Mărime: 16.17KB (arhivat)
Puncte necesare: 5
Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului Universitatea Tehnica din Moldova Facultatea CIM

Extras din referat

Filosofia. Ce este filosofia? o artă,o ştiinţă,un talent sau un mod de a trăi? Nimeni nu poate da o definiţie exactă a acestui termen. Deşi nu este o definiţie bine determinată a filosofiei, totuşi ştim că făra ea nu putem trăi. Unii dintre noi folosesc aceasta “ştiinta” din propria voinţă, pentru a motiva diferite lucruri, sau pentru a învaţa ce este aceasta pe cei care nu o înţeleg sau este folosita chiar invlountar în cadrul personalitaţii fiecarui om, mai exact, aceasta este gasită în cugetările acestuia.

Această aşa-zisa ştiinţă ne ajută sa întelegem într-un mod propriu, personal noţiuni, lucruri pe care nu oricine poate inţelege sau chiar avea curajul sa intrebe de ce se petrec ele. Filosofia este necesară tuturor oamenilor,deoarece prin înţelepciune şi artă este cunoaşterea filosofică. Concepţiile filosofice unifică varietatea cunoştinţelor, fixează normele de conduită şi principiile de educaţie. Medicul Al-Kindi definea filozofia ca ştiinţa despre existenţa absolută care-i compusă din trei compartimente: fizica – învăţătura despre naturp, logica – toeria despre metodele cunoaşterii naturii şi omului, metafizica – teoria despre cunoaşterea existenţei.

Putem spune de asemeni ca filosofia reprezinta granita dintre constient si inconstient dintre viata si moarte ,pentru care putem sa spunem ca cu cat de apropii mai mult de sfarsitul vietii,te apropii de elucidarea misterelor tale ceea ce reprezinta sa zicem “cheia filozofica”- raspunsurile tuturor intrebarilor tale.Aceasta este necesar nu pentru a a afla de ce sunt lucrurile asa cum sunt ci in primul rand pentru a le accepta si a le motiva existenta.

Din păcate noi tinerii nu simţim deosebirea dintre cunoştinţele primite din carte sau din tradiţie orală şi convingerile personale, dobîndite prin cumpănire şi verificare de argumente, acesta fiind cel mai dulce rod al filosofiei. Noi nu ştim a judeca în mod critic, adica filosofic, pentru a ne înarma într-u tîrziu contra frazeologiei deşarteşi a idolatriei (1.Credinţă în idoli;2.Dragoste sau admiraţie exagerată). Noi nu putem primiştiinţa filosofică conform meritatei sale importanţe din cauza neexplicării nouă sensului şi utilităţii filosofie.

Filosofia ne ajuta sa elaboram proprile raspunsuri,potentiale raspunsuri de asemeni la propriile intrebari fără a şti in cadrul acestei vieti pamantene si efemere daca acestea reprezinta explicatia necesara.

Pornind de la ideea ca fiecare om are o mentalitate cat de cat filosofica putem spune ca filosofia reprezinta modul in care acesta reactioneaza in faţa existentei sale,modul in care acesta o valorifica si in care formuleaza aceasta valorificare.

Filozofia este una din principalele forme a manifestării spiritului uman, conştiinţei umame. Ea este teoria despre lume şi om în unitatea lor dialectică. Filozofia este modul spiritual-practic de asimilare a lumii. Omul în viaţa şi activitatea sa foloseşte mai multe moduri de asimilare a lumii. Practica ne dă folosul, cunoaşterea ştiinţifică ne dă adevărul, estetica reflectă realitatea prin frumos, morala prin bine, virtute, religia – prin credinţă ect. Toate aceste modalităţi se reflectă prin formele conştiinţei sociale. Filozofia reflectă realitatea prin înţelepciune (cunoştinţe veşnic adevărate ce au o valoare netrecătoare).

Fiecare ştiinţă concretă studiază o latură, un aspect a lumii înconjurătoare. Filozofia se bazează pe ştiinţele concrete, generalizează rezultatele lor pentru a evidenţia cele mai generale legităţi. După expresia savantului norvegian Thor Heyerdahl specialiştii se limitează pentru a se îngropa tot mai adînc şi adînc pînă cînd nu se văd unul pe altul din gropile sale. Iar rezultatele ei le aşează cu grijă deasupra. Deci trebuie încă un specialist, care nu ajungea pînă acum, care nu se coboară după savanţi în gropile lor, dar rămîne deasupra şi uneşte într-un tot întreg rezultatele lor diferite. Asemenea este şi filozofia, care generalizează cunoştinţe din diferite domenii ale activităţii umane şi formează o concepţie generală despre lume.

Filosoful priveşte lumea prin prisma idealităţii orientată, însă, spre dorinţi şi norme , spre abilităţi şi speranţe închegate în spiritual şi fiinţa fiecăruia. Nu există diferite filosofii, e un ace ne educă / formează a fi Om cu majusculă, a trai cu sensibilitate şi critică umană, de a forma omul nou, supraomul dorit de Nietzshe, prin care să realizăm evoluţia spre putere.

Filosofia în regula general mai mult decît orice altă ştiinţă , este produsul spontan al cerinţelor cultural pe care le are un popor într-un moment dat. Filosofia are adevăruri eterne, ci nu păreri vremelnice. Deci studiînd cu tenacitate şi înverşunare o filosofie cultă poţi devein cu siguranţă un pilon pe care se va sprijini societatea şi viitorul.

Preview document

Recomandările bătrânului filosof de Iuzef M Bochenski - Pagina 1
Recomandările bătrânului filosof de Iuzef M Bochenski - Pagina 2
Recomandările bătrânului filosof de Iuzef M Bochenski - Pagina 3
Recomandările bătrânului filosof de Iuzef M Bochenski - Pagina 4
Recomandările bătrânului filosof de Iuzef M Bochenski - Pagina 5

Conținut arhivă zip

  • Recomandarile Batranului Filosof de Iuzef M Bochenski.doc

Ai nevoie de altceva?