Recenzie - societatea deschisă și dușmanii ei

Cartea abordeaza probleme mai putin vizibile si incearca sa arate ca civilizatia nu si-a revenit inca pe deplin din socul nasterii sale.

A fost scrisa pentru a contribui la intelegerea totalitarisumului si a insemnatatii pe care o are lupta necurata impotriva lui; de asemenea se examineaza aplicarea metodelor critice si rationale ale stiintei la problemele societatii deschise.

Pentru a intelege cat mai bine si pentru a reliefa cu precizie, autorul se foloseste de cea mai puternica filozofie : istoricismul, o atitudine careia I se face o descriere concisa.

Istoricismul reprezinta idei sau un manunchi de idei, care au devenit o parte componenta a atmosferei noastre spirituale incat sunt considerate de obicei, de la sine inteles si aproape ca nu mai sunt puse la indoiala.

Primul dintre greci care a formulat o doctrina pronuntat istorica a fost Hesiod, iar interpretarea sa este bazata pe tendinta generala a evolutiei istorice. El crede ca omenirea este sortita sa degenereze atat din punct de vedere fizic cat si moral.

Una din cele mai importante idei care formeaza istoricismul este ideea de schimbare. Aceasta a fost descoperita de Heraclit, iar, pana la el, filozofii greci, influentati de Orient, vedeau lumea ca pe un urias edificiu avand ca material de constructie lucruri materiale, lumea fiind totalitatea lucrurilor: Cosmosul.

Dar, viziunea pornita din geniul lui Herodot spune ca nu exista un asemenea edficiu si ca “cosmosul este o gramada de lucruri vechi, inutile, aruncate la intamplare”.

Astfel, el vizualiza lumea nu ca pe un edificiu ci ca pe un colosal proces, nu ca totalitate a lucrurilor ci ca totalitate a evenimentelor, schimbarilor sau a faptelor.

Mottoul care sta la baza filozofiei lui Herodot este: “Totul se misca si nimic nu sta pe loc”.

Platon este unul din primii cercetatori ai societatii si de departe cel mai influent, el fiind un adevarat sociolog care a aplicat cu succes metoda sa idealista la analiza vietii sociale a omului.

Sociologia sa este un amestec de speculatie data de Teoria Formelor si de fina observare a faptelor.

Fundalul metafizic al Teoriei lui Platon despre schimbarea sociala este oferit de lumea Formelor sau Ideilor imuabile.

Proprietatile Formelor sunt imuabile,indestructibile,incoruptibile dar si perfecte, adevarate, reale si bune.

Calitatea de a fi incoruptibile ofera Formelor singularitatea caci nu pot exista copii perfecte.

In Republica, Platon spune : “ binele este cel ce pastreaza iar raul cel ce nimiceste si corupe tot”

Un fapt pe care Platon il sustine cu ardore este ca “ schibarea este funesta iar repausul divin”.

Povestea platoniciana a originii specilor confera omului statutul de cel mai desavarsit dintre animale, omul fiind plamaduit de zei, iar celelate specii descind din el printr-un proces de corupere si degenerare. Astfel femeile au rezultat din barbatii lasi si biscenici, animalele inferioare din oamenii lipsiti de intelepciune; cei inofensivi dar flusturatici cu prea multa incredere in sine au devenit pasari, iar animalele de uscat au derivat din cei lipsiti de preocupare filozofica si pestii reprezinta oamenii neghiobi,obtuzi, josnici.

Teoria formelor ofera o teorie a schimbarii, explica directia generala in care se schimba toate lucrurile sensibile si tendinta istorica spre degenerare pe care o manifesta omul si societatea umana.

Cum se naste democratia: cand se instaureaza oligarhia este o chestiune de timp izbucnirea unui razboi civil intre oligarhi si clasele mai sarace iar acest razboi civil reprezinta inceputul democratiei caci saracii, biruind, ii ucid pe unii dintre cei bogati, pe altii ii alunga, iar restului ii dau parte egala in drepturi cetatenesti ca si in demnitati.

Platon trateaza ca pe niste puternice arme politice cresterea si educatia , care nu reprezinta simboluri gratuite ci sunt instrumente ale dominatiei de clasa necesare pentru asigurarea stabilitatii acestei democratii.

Clasele nu trebuiesc amestecate, iar clasa stapanilor trebuie sa fie unica si superioara deoarece luand ca exemplu reproducerea si imperecherea animaleleor care se face dupa anumite limitari si reguli rezulta ca si amestecarea claselor este interzisa.