Problema lumii exterioare

Extras din referat Cum descarc?

Exista multe drumuri care duc la filosofie, dar unul dintre cele mai vechi si mai umblate este cel ce trece prin indoiala cu privire la realitatea lumii sensibile si posibilitatea de cunoastere a acesteia. In misticismul indian, in filosofia monista greaca si moderna incepand de la Parmenide, la Berkeley, in fizica moderna, aparenta sensibila este criticata si contestata dintr-o multime naucitoare de motive. Misticul o declara ireala pe temeiul cunoasterii imediate a unei lumi mai reale si mai pline de inteles, ascunsa sub valul sensibilitatii, Parmenide si Platon o considera ireala deoarece necontenita ei schimbare ar face-o incompatibila cu natura imuabila a entitatilor abstracte pe care ni le dezvaluie analiza logica, iar fizica moderna ne vorbeste de dantuiala frenetica a unor electroni care, cel putin superficial, sunt prea putin asemanatori obiectelor imediate ale vazului sau ale tactilului. 
Lumea exterioara consta in toate acele obiecte si evenimente care exista in exteriorul celor care le percep. Spre exemplu, un obiect X poate face parte dintr-o lume exterioara in conditiile in care este obiectul perceperii unui alt lucru Y, insa in aceeasi masura lucrul Y poate face parte din lumea exterioara a unui obiect X sau oricare altul ce il are in aria sa perceptiva pe lucrul Y. Lumea exterioara cuprinde obiectele impreuna cu calitatile lor, forma, cantitate, culoare, dar si evenimentele la care ele iau parte sau le genereaza. Evenimentul observat de agentul A in care un obiect greu cade peste o masa iar aceasta este distrusa are drept protagonisti elementele: masa si un obiect distinct greu din lumea exterioara si drept principiu de actiune forta gravitationala care apartine de asemenea lumii exterioare, care genereaza evenimentul distrugerii mesei care devine si el entitate distincta a lumii exterioare. Un obiect exterior si distinct fata de oricare subiect dat care percepe este oricare alt subiect care percepe. Ne aflam acum in postura de a intelege si formula problema cunoasterii lumii exterioare si de a inlatura diverse neintelegeri care au mascat natura acestei probleme. 
Problema lumii exterioare survine dintr-o problema de natura epistemica formulata astfel: ,,Daca, si daca da, cum obtine o persoana cunoastere despre lumea exterioara?" Primul lucru pe care-l observam atunci cand incepem sa analizam cunoasterea noastra comuna este ca parte din ea e derivata, iar parte primitiva. Exista, altfel spus, parti pe care le credem doar pentru ca, intr-un anume sens, desi nu neaparat in sens strict logic, le-am inferat din altceva, pe cand alte parti sunt crezute nemijlocit, fara suportul unei dovezi exterioare. 
Intelegand astfel problema, se poate admite o solutie, simpla la prima vedere. Exista intr-adevar o cunoastere a lumii exterioare pe care oamenii o dobandesc intr-un mod preponderent empiric, percepand obiectele si evenimentele care alcatuiesc lumea exterioara. In ciuda usurintei cu, care solutia propusa poate fi acceptata, unii dintre filosofi au considerat-o problematica si au adus impotriva solutiei simple o serie de argumente.
I. Argumente impotriva tezei : ,,Omul are o cunoastere autentica a lumii exterioare prin perceptia lucrurilor din jur."
A. Argumentul epistemic
Solutia simpla mentionata anterior a fost dezvoltata in termenii realismului direct epistemologic . Einstein exprima deosebit de clar opinia ca orice cercetator al naturii este in mod spontan un realist, in sensul ca atribuie obiectelor cercetarii o existenta independenta de experienta. 
Este necesar sa lamurim ce intelegem prin realism direct. Realismul asuma ca obiectele si evenimentele acestei lumi exista in mod independent fata de orice minte, de subiectii care le-ar putea percepe si sunt in general neafectate de acestia si de actele de perceptie la care iau parte, astfel incat, cu sau fara un act perceptiv asupra lor, obiectele lumii exterioare sunt aceleasi. Credinta intr-o lume exterioara independenta de subiectul cunoscator sta la baza intregii stiinte a naturii. Intrucat perceptiile ne dau numai o informatie indirecta asupra acestei lumi exterioare sau asupra realitatii fizice, aceasta nu poate fi sesizata de noi decat pe o cale speculativa. De aici decurge ca, conceptiile noastre asupra realitatii fizice nu pot fi niciodata definitive. Cu toate acestea, realismul direct exclude acele viziuni aparate sub titlul de realism reprezentational care presupun existenta unui anumit intermediar non-fizic, numit de regula ,,dat sensibil" a carui experienta trebuie sa o avem mai intai (intr-un sens temporal) pentru a putea percepe obiectele independente de aceasta perceptie . Chestiunea pe care o discutam se intalneste adesea sub o alta forma: problema cunoasterii unei realitati independente de mine insumi (de eul meu). Aceasta formulare sufera de ambiguitatea cuvintelor "independent" si "eu". Sa analizam mai intai eul: intrebarea ce anume trebuie socotit ca facand parte din eu, si ce nu? este foarte dificila. Dintre multele lucruri pe care le putem intelege prin eu, doua pot fi evidentiate ca deosebit de importante, si anume: (1) nudul subiect care gandeste si ia act de obiecte, (2) intregul asamblaj de lucruri care in mod necesar ar inceta sa existe daca vietile noastre s-ar curma. Cand spunem ca un lucru este "independent" de un altul, putem intelege fie ca este logic posibil ca unul din ele sa existe fara celalalt, fie ca intre cele doua nu exista o relatie cauzala astfel incat unul sa se produca doar ca efect al celuilalt.


Fisiere in arhiva (1):

  • Problema lumii exterioare.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

-  CARRIER, L.S, ,,Realism direct" in Dictionar de Filosofia Cunoasterii, coordonat de Jonathan Dancy si Ernest Sosa, Volumul II:I-W, trad. din engleza de Gheorghe Stefanov, Corina Matei, Anabela Zagura si Dan Barbulescu, coordonare terminologica Gheorghe Stefanov, Editura TREI, Bucuresti, 1993.
-  EINSTEIN, Albert, Cum vad eu lumea, teoria relativitatii pe intelesul tuturor, Editia a II-a, trad.: Mircea Flonta, Ilie Parvu, D. Stoianovici, Editura Humanitas, Bucuresti, 2000.
-  FUMERTON, Richard, ,,Inferenta catre cea mai buna explicatie" in Dictionar de Filosofia Cunoasterii, coordonat de Jonathan Dancy si Ernest Sosa, Volumul II:I-W, trad. din engleza de Gheorghe Stefanov, Corina Matei, Anabela Zagura si Dan Barbulescu, coordonare terminologica Gheorghe Stefanov, Editura TREI, Bucuresti, 1993.
-  PAPPAS, George, ,,Problema lumii exterioare" in Dictionar de Filosofia Cunoasterii, coordonat de Jonathan Dancy si Ernest Sosa, Volumul II:I-W, trad. din engleza de Gheorghe Stefanov, Corina Matei, Anabela Zagura si Dan Barbulescu, coordonare terminologica Gheorghe Stefanov, Editura TREI, Bucuresti, 1993.
-  RUSSELL, Bertrand, Cunoasterea lumii exterioare ca taram de aplicare a metodei stiintifice in filozofie, trad. D. Stoianovici, Editura Humanitas, Bucuresti, 2013.


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!