Motivație și interes în interpretarea axiologică

MOTTO:

“Dupa gradul in care este pretuita munca ,se poate cunoaste gradul de civilizatie al unui popor. “

N.A .Dolerelariuleov

MOTIVATIE SI INTERES IN INTERPRETAREA AXIOLOGICA

I INTRODUCERE

In lumea contemporana importanta factorului uman ,subiectiv ,in orice activitate este de necontestat .Este unanim recunoscut ca investitia in om ,in pregatirea si formarea lui este esentiala ,ca factor de progres si civilizatie .

Idealul educational in epoca contemporana il reprezinta dezvoltarea integrala a personalitatii omului care presupune o pregatire psihologica ,filozofica ,economica ,stiintifica in vederea unei alegeri libere si adecvate a profesiuni .

In pregatirea psihologica ,in actul orientarii profesionale un loc de seama il ocupa si studiul interesului si al motivatiei care urmareste cu consecventa si fermitate ,ne ajuta sa depasim obstacolele de natura interna si externa .

Interesele ,subliniaza B.Zorgo ,sunt determinate de sectoarele fundamentale ale personalitatii,si anume de orientarea axiologica (valorica ),de particularitatile sale dinamice ,de aptitudini si de motivatie ,precum si de performantele activitatii scolare .

Interesul se poate modifica de-a lungul timpului ,fiind vorba de fenomenul dinamic al intereselor vocationale ,fundamental determinat de variabila motivationala .

Motivatia, prin functia sa de directionare realizeaza o orientare selective ,o activizare a subiectilor intr-un anumit sens si o inhibare a lor in directie opusa .

Deci prin activizarea specific ape care o realizeaza in majoritatea cazurilor ,in interactiune cu stimuli externi ,motivatia contribuie la determinarea directiei actiunii.

Variabila motivationala prezinta o anumita structurare functionala ,in legatura cu un obiectiv actual sau de perspectiva , cu o oarecare valenta pentru subiect .

Motivatia este atsfel determinata din interior prin trebuinte si impulsuri ,si din exterior prin intensitatea si calitatea valentelor .

Foarte importanta este motivatia intrinseca a omului ,realizata pe baza unor scopuri si tendinte care actioneaza din interiorul persoanei .

Motivatia pentru munca se constituie intr-o conditie psihologica a afirmarii si implinirii profesionale .

Sub infuenta acesteia au loc organizarea gradala a scopurilor noastre la un moment dat.

Activitatea omului este eficienta numai in contextul luarii in considerare ,alaturi de factorii intelectuali ,si a celor neintelectuali ,a Factorilor de Personlalitate ( motivatia interesele ,trasaturile de caracter si temperament ).

Mutatiile survenite la nivelul structurii ocupationale obliga la o permanenta regandire a optiunilor ,oportunitatilor profesionale ,la luarea in considerare a eventualitatii disconfortabile de reconversie profesionala pe parcursul carierei .

In prezent tinerii se orienteaza ,in primul rand ,spre profesiile care asigura un mod de viata asa cum il doresc ,apoi spre profesiile ce se desfasoara in conditii fizice optime si spre profesiile care aduc „avantaje economice „ ocupa pozitii moderate in scara de valori profesionale ale tinerilor de azi .

Consider ca este o subapreciere a individualismului ,ca o reactie la colectivismul din perioada totalitarismului .

In actuala situatie social – economica si politica din Romania ,tinerii sunt mai putin motivatide factorii intrinseci ai muncii .

„Varietatea „ activitatilor de munca ,precum si „activitatea „ si „stimularea intelectuala” se plaseaza pe ultimile locuri in ierarhia valorilor profesionale .

Ei sunt motivati ,in principal ,de factorii extrinseci.

Bani ,avantajele materiale constituie in ptrezent principala valoare profesionala .

Consider ca supraaccentuarea importantei factorilor extrinseci muncii reprezinta un „efect pervers” , in sensul dat termenului de R. K. Merton al perioadei de tranzitie ,o expresie a crizei valorilor .

Trebuie sa consemnez insa ca si in multe tari occidentale aspectul muncii care este cel mai inalt valorizat este castigul .De exemplu in Belgia ,Spania ,Irlanda ,Italia ,Portugalia , salariul ocupa primul loc .In schimb francezii si englezii insista in primul rand pe aspectul interesant al muncii ,iar olandezii dau prioritate contractelor sociale .

Daca in prezent in tara noastra schimbarea mentalitatilor si a atitudinilor fata de munca este o cerinta legitima , problema cea mai presanta se afla la nivelul foarte scazut de oportunitati oferite de societate ,situatie care influenteaza insasi restructurarea valorilor .Nevoia de afirmare si de realizare umana nu exprima numai valori individuale ,ci si valori sociale ,fundamentale intr-o societate concurentiala .Tinerii au in mare masura sentimentul ca ,in prezent ,prin munca nu se realizeaza plenar ca oameni.

In aprecierea celor mai multi ,munca pare sa fie mai de graba o sursa de alinare ,iar consecintele negative ale acestei stari de fapt vizeaza nu numai persoana umana ,ci si societatea in ansamblu.

II ROLUL FACTORULUI SUBIECTIV IN DETERMINISMUL VIETII SOCIALE

1. Obiectiv si subiectiv in viata sociala

Dialectica vietii sociale include corelat in structura temeiului sau motivational doua domenii de factori : factorii obiectivi si factorii subiectivi .

Primul domeniu ,cel al factorilor obiectivi ,se instituie ca sistem de determinari materiale ca ansamblu de cauze care actioneaza logic ,cu puterea unor forte naturale .

In al doilea domeniu ,cel al factorilor subiectivi ,consta in actiunea oamenilor ,convergenta sau divergenta legitatilor obiecticve ,din exercitarea caruia rezulta modificari in sistemul structurilor vieti sociale .

In determinismul vietii sociale acesti factori actioneaza corelat .Atsfel ,existenta materiala a societatii se constituie prin intermediul actiunii factorilor subiectivi ,este subiect obiectivat ,existenta umanizata .

Actiunea oamenilor ,manifestata spontan sau constient ,intemeiata in fiecare epoca istorica pe o anumita paradigrama de rationalitate (in care se include ,in functie de interese individuale si collective ,o gama de convingeri ,scopuri ,idealuri ), devine posibila si atinge grade superioare de eficienta in masura in care ei coopereaza ,intra in raporturi obiective intre ei si in cadrul unei diviziuni a muncii sociale specifice epocii respective .