John Locke

Cuprins referat Cum descarc?

1. Istoric despre viata lui John Locke
2. Filosofia cunoasterii in operele lui John Locke
o Eseuri asupra intelectului omenesc
o Nu exista principii innascute
o Despre idei in general si despre originea lor
o Empirismul lui John Locke
o Omul modelat prin educatie. 
3. Filosofia dreptului in operele lui John Locke
o Liberalismul politic
o Politica religioasa
Concluzie


Extras din referat Cum descarc?

1. Istoric despre viata lui John Locke
John Locke s-a nascut in anul 1632 la Wrington, o localitate Ia cinci mile departare de orasul Bristol. Studiaza mai intai la Londra, apoi trece la Oxford, manifestand o deosebita preferinta pentru studiile exacte, medicina si filosofic In 1665 este secretar de legatie la Cleve, pe langa Sir Walter Van, dar pentru scurta vreme, doua luni. intors de la Cleve in Anglia, cunoaste un an mai tarziu pe Lordul Anthony Asbley, care va fi ridicat ceva mai tarziu la rangul de Earl of Shaftesbury, cu care se imprieteneste si in a carui casa va indeplini, de la 1667 la 1675, oficiul de medic precum si pe acela de educator. Prietenia cu lordul Arithony Ashley a decis si peripetiile vietii lui John Locke. impartasind impreuna cu acesia raspunderi politice, fiindu-i secretar si atunci cand prietenul sau a fost Lord Cancelar cat si atunci cand a fost prim-ministru, el a trebuit sa-l urmeze pe Shafteshury si cand acesta a trebuit sa se refugieze in Olanda in urma conflictului cu regele, unde traieste luandu-si diferite nume si schimband orasele, pentru a nu fi descoperit, de !a 1683 pana la 1689, cand se urca pe tronul Angliei Wilheim de Orania. Intorcandu-so in patrie, el este numit mai intai Commissioner of appeals iar apoi Commisioner of trade and plantages. J. Locke moare in anul 1704.
Opera celebra a lui J. Locke, care a exercitat foarte mari influente, se intituleaza: AH essay concerning human undersianding (incercare asupra intelectului omenesc), 1689-1690. in afara de aceasta lucrare fundamentala J. Locke a mai scris: On the conduct ofthe understanding (Despre conducerea intelectului) si Elements of natural phitosophy (Elemente de filosofie naturala), ambele aparute postum; Two treatlses of gouvernement (Doua studii asupra guvernarii) 1690: Some thoughts on education (Cateva pareri asupra educatiei), 1693; 77ie reasonableness of christianity (Despre rationalitatea crestinismului), 1695/
inca de cand isi facea studiile la Colegiul din Oxford, J. Locke a ramas nemultumit de filosofia scolastica, ale carei preocupari nu aveau nici o legatura cu cercetarea naturii si care punea accentul pe arta de a discuta, culminand in dispute verbale, care nu insemnau pentru cunoastere un progres. in schimb s-a simtit atras de claritatea scrierilor lui Descartes si de cercetarile pozitive in legatura cu fenomenele naturii, cercetari care incepusera sa fie incununate de succese remarcabile. Dar nu mai putin a primit imbolduri de la inaintasul sau englez, Fr. Bacon. in adevar "teoria cunostintei'' a lui Locke sta sub un indoit impuls, sub impulsul indigen al empirismului baconian si sub acela continental al problemei carteziene despre originea reprezentarilor (R. Falckenberg).
J. Locke este socotit in genere ca intemeietorul empirismului modern, adica al acelui curent epistemologic care sustine ca toate ideile noastre provin din simturi, isi au fundamentul in experienta. J. Locke nu este, prin urmare, un metafizician, ci un epistemolog, adica un teoretician al cunoasterii. El isi propune in lucrarea Iui fundamentalasa dea o "cercetare asupra originii certitudinii si intinderii cunostintei omenesti, asupra temeiurilor si gradelor credintei, parerii si asentimentului"; el cauta "sa explice felul cum intelectul ajunnge la notiunile sale despre obiecte, sa determine gradul certitudinii cunostintei noastre, sa exploreze granitele dintre parere si stiinta si sa cerceteze principiile dupa care in lucrurile, in care nu are loc o cunostinta sigura, ar trebui sa determinam asentimentul si convingerea noastra". in legatura cu problema originilor cunostintei, J. Locke ia o pozitie contrara rationalismului. Stim ca rationalismul sustinea ineitatea anumitor idei si principii si anume a acelor idei si principii care se bucura de o valabilitate universala si absoluta. Nu exista - spune J. Locke - idei si principii innascute. Intelectul nu este in posesia anumitor idei cu care vine pe lume, cand se naste omul. Ci toate ideile, fara deosebire, pe care le poseda intelectul, ii sunt procurate de simturi, ii vin de la perceptii. Intelectul, prin urmare, nu poseda originar si nici nu poate crea idei, ci el numai prelucreaza ceea ce-i furnizeaza simturile. Intelectul este activ dar nu este creator. Daca intelectul n-ar primi nimic de la simturi, el n-ar avea ce face caci tot materialul, pe care-1 prelucreaza trebuie sa-i fie dat. Intelectul este ca o foaie de hartie alba, pe care perceptiile isi imprima semnele lor, sau ca o bucata de ceara moale, pe care, prin impregnare, perceptiile isi Iasa urmele lor. Intelectul este o tabula rasa..
In politica, Locke combate absolutismul si tirania, apara libertatea si dreptul, vede in puterea legislativa forta suprema. Acesteia trebuie sa i se supuna puterea executiva si cea federativa, care are menirea sa apere comunitatea impotriva primejdiilor din afara. Daca guvernul, reprezentantii si monarhul isi depasesc mandatul, atunci poporul trebuie sa intervina si sa-si exercite singur suveranitatea. Cine calca legea si stirbeste din drepturile poporului, se pune in stare de razboi cu acesta, si revolutia este in acest caz o arma de aparare, un rau necesar.
In pedagogie, Locke recomanda sa se destepte in copil dispozitiile naturale, sa se tina seama de individualitatea lui, sa se predea un invatamant intuitiv, sa fie pregatit pentru munca printr-o activitate placuta.
Contributii interesante a adus Locke si in domeniul moralei. 
Preocupat indeosebi atat sa stabileasca modalitatile, natura si granitele cunoasterii umane, cat si sa descopere metoda optima de conducere a unui stat, Locke si-a impartit opera, in esenta, intr-o filosofie a cunoasterii si o filosofie politica. Deci , John Locke are o dubla reputatie, de filosof al cunoasterii si de filosof al dreptului. 
2. Filosofia cunoasterii in operele lui John Locke.
Eseuri asupra intelectului omenesc
Intre anii 1670 si 1671 redacteaza ,,Eseuri asupra intelectului omenesc" care apare in 1690 J. Locke este socotit in genere ca intemeietorul empirismului modern, adica al acelui curent epistemologic care sustine ca toate ideile noaslre provin din simturi, isi au fundamentul in experienta. 3. Locke nu este, prin urmare, im metafizician, ci un epistemolog, adica un teoretician al cunoasterii. El isi propune in lucrarea lui fundamentalasa dea o "cercetare asupra originii certitudinii si intinderii cunostintei omenesti, asupra temeiurilor si gradelor credintei, parerii si asentimentului"; el cauta "sa explice felul cum intelectul ajunnge la notiunile sale despre obiecte, sa determine gradul certitudinii cunostintei noastre, sa exploreze granitele dintre parere si stiinta si sa cerceteze principiile dupa care in lucrurile, in care nu are loc o cunostinta sigura, ar trebui sa determinam asentimentul si convingerea noastra". in legatura cu problema originilor cunostintei, J. Locke ia o pozitie contrara rationalismului. Stim ca rationalismul sustinea ineitatea anumitor idei si principii si anume a acelor idei si principii care se bucura de o valabilitate universala si absoluta. Nu exista - spune J. Locke - idei si principii innascute. Intelectul nu este in posesia anumitor idei cu care vine pe lume, cand se naste omul. Ci toate ideile, fara deosebire, pe care le poseda intelectul, ii sunt procurate de simturi, ii vin de la perceptii. Intelectul, prin urmare, nu poseda originar si nici nu poate crea idei, ci el numai prelucreaza ceea ce-i furnizeaza simturile. Intelectul este activ dar nu este creator. Daca intelectul n-ar primi nimic de la simturi, el n-ar avea ce face caci tot materialul, pe care-1 prelucreaza trebuie sa-i fie dat. Intelectul este ca o foaie de hartie alba, pe care perceptiile isi imprima semnele lor, sau ca o bucata de ceara moale, pe care, prin impregnare, perceptiile isi Iasa urmele lor.


Fisiere in arhiva (1):

  • John Locke.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!