Filozofia greacă până la Socrate

Primii filosofi greci din secolul al VII-lea pana in secolul al IV-lea i. Hr., de la Tales pana la Socrate, au pus bazele filosofiei occidentale si influenza lor a durat 2000 de ani.

Istoricii dateaza inceputurile filosofiei la perioada lui Tales care a trait pe la sfarsitui secolului al VII-lea si inceputui secolului al VI-lea i. Hr. Aceasta nu inseamna ca mai devreme, in Grecia sau in China, India, Egipt sau Mesopotamia, nu si-a pus nimeni nici un fel de intrebari pe care le numim filosofice. Inseamna, pur si simplu, ca dovezile istorice existente sunt partiale si ca nu exista altele mai vechi. De fapt, este evident faptul ca grecii antici au invatat filosofia si stiinta de la egipteni si de la asiatici. Geometria egipteana si astronomia caldeeana insa, care presupun aplicatiile practice si care se refera la masuratorile topografice si la previziunile astrologice, erau limitate si erau cunoscute doar de clasa preoteasca si nu erau in spiritul liber si dezinteresat al filosofiei grecesti.

Trebuie sa ne reamintim si faptul ca poetii greci, de la diferitii autori ai Iliadei si Odiseei, atribuita in mod conventional lui Homer, pana la Pindar si mai tarziu (secolul al V-lea), au fundamental noi forme de experiente, idealuri etice si religioase, sentimente si modul de analiza a acestora, ce au furnizat o baza culturala extrem de bogata si o sursa de dezbatere si de exemplificare de care s-au folosit tofi filosofii de mai tarziu.

Scoala de filosofie din Milet a inflorit in colonia ionica Milet, pe coasta Asiei Mici, si ne putem face o impresie despre preocuparile acestora din faptul ca, mai tarziu, Aristotel i-a numit pe toti ganditorii presocratici ca fiind fisiologi - persoane interesate de physis, sau natura. Prin aceasta se intelegea nu doar izvorul de unde provin toate, ci orice ar putea constitui adevarata realitate a lucrurilor.

Aceasta insemna ca toate investigatiile lor se referau atat la inceputurile lumii dar si la esenta acesteia. Din aceasta cauza, ei au simtit nevoia de a cunoaste dedesubtul lucrurilor, implicit diversitatea si schimbarea constanta a lor, si de a cauta ceva unic si stabil care sa stea la baza tuturor lucrurilor.

Tales credea ca inceputui si natura tuturor lucrurilor ar fi apa. Totul se hraneste cu apa, semintele tuturor lucrurilor sunt umede si atunci cand acestea mor, ele se usuca. Deci, Pamantul pluteste pe apa iar valurile ar fi cele care ar cauza cutremurele. Naivitatea acestora si a altor idei contemporane nu ar trebui sa ne faca sa ignorain importanta lor ca incercari de explicatii pur naturaliste.

Tales a facut si descoperiri in domeniul geometriei, printre care inscrierea unui triunghi dreptunghic intr-un semicerc si egalitatea unghiurilor situate la baza unui triunghi isoscel. Folosind aceste elemente el a determinat distanta dintre corabiile aflate pe mare si a calculat inaltimea piramidelor dupa umbra lasata de acestea. De asemenea, el stia sa anticipeze aparitia eclipselor si a ...