Filosofie - Mai este posibila fericirea

Extras din referat Cum descarc?

Bertrand Russell (1872- 1970) este recunoscut ca fiind unul dintre fondatorii analizei
psihologice, dar a acoperit arii si din alte domenii, precum: logica, psihologia matematicii,
metafizica si etica.
Lucrarea acestuia "In cautarea fericirii" este impartita in doua capitole mari, partea intai
"Cauzele nefericirii", respectiv, partea a doua "Cauzele fericirii". In cadrul ambelor capitole sunt
cuprinse subpuncte care intaresc fiecare cauza in parte, si sunt exemplificate sentimente si
situatii care ne conduc catre fericire sau, in caz contrar, la nefericire.
Aceasta secventa selectata din lucrarea lui Bertrand Russell, "Mai este posibila fericirea?",
prezinta cateva exemple despre felul in care omul percepe fericirea si daca aceasta mai este
posibilila in vremurile actuale.
Din ideile prezentate in text putem observa ca fiecare dintre noi percepe in alt mod
conceptul de fericire, iar autorul cauta, in trairile lui, diversi oameni care i-au schimbat
perceptia initiala, aceea care spunea ca fericirea nu mai este posibila.
Totodata, acesta imparte in doua tipuri fericirea "simpla si, respectiv, fantezista; sau
animala si, respectiv, spirituala; sau a inimii si, respectiv, a mintii". Prin acest fragment sunt
reprezentate diferite feluri in care poate fi exprimata fericirea in cuvinte, trairi. Pe toate acestea
autorul cauta sa le explice in detaliu in cadrul acestui segment. El descrie aceste doua tipuri de
fericire astfel: "una este la indemana oricarei fiinte umane, iar cealalta, doar a celor ce stiu sa
citeasca si sa scrie."
Pentru a intari cele spuse in citatul de mai sus, Bertrand Russell a exemplificat prezentand
un moment din propria lui viata, in care il descrie pe un barbat intalnit in copilaria sa. Acesta se
incadreaza in categoria celor care traiesc acea fericire a inimii, simpla, bucurand-se de mici
momente ordinare, cum ar fi sapatul pentru fantani. Fericirea lui, "simpla", de a putea munci
era mult mai mare decat posibilitea intelectuala, a mintii, de a putea vota.
In acelasi segment se incadreaza o alta persoana din cei cunoscuti lui, gradinarul sau.
Bucuria acestuia provine din reusitele lui de a invinge iepurii care ii invadeaza gradina.
Totodata, acestia ii provoaca si nefericire, prin prezenta lor, insa fericirea este mai mare atunci
cand ii dovedeste.
Bertrand Russell, insa, nu exclude ca aceste mici placeri sa poata fi experimentate si de cei
intelectuali, doar ca acestea exista in cadre diferite de activitati, fata de cele prezentate
anterior. Pentru a exemplifica acest lucru a expus ideea izbandei. Astfel, in momentele in care
dupa multe incercari si obstacole reusesti sa duci la capat tot ce ti-ai propus, fara a avea mari
asteptari, fericirea rezultata este mai speciala, fiind o surpriza. In caz contrar, in care asteptarile
ar fi fost la un alt nivel, in care este o siguranta certa, totul ar fi condus catre dezamagiri,
nefericire, prin neindeplinirea celor propuse. Urmatorul fragment intareste aceste lucruri
mentionate anterior: "Este deci intelept ca omul sa nu fie peste masura de ingamfat, dar nici
atat de modest incat sa nu cuteze sa incerce."
Din urmatoarele doua citate putem ajunge la concluzia ca cei intelectuali sunt atat de
absorbiti de bucuria oferita de stiinta, de ceea ce studiaza in cadrul ei, incat toate cele ce ii
inconjoara se contopesc perfect cu lucrurile simple din viata. Nu acelasi lucru poate afirma si in
cazul artistilor si a literatilor, care sunt predispusi spre nefericire: " cei mai fericiti in prezent
sunt oamenii de stiinta. Din randul celor mai eminenti dintre ei, multi caracterizeaza printr-o
afectivitate simpla, iar munca lor le procura o multumire atat de profunda incat mancatul, ba
chiar si casatoria sunt prilejuri de placere" si "Artistii si literatii considera de rigueur sa fie
nefericiti in casnicie, pe cand oamenii de stiinta foarte adesea raman in stare si de demodata
fericire conjugala."
In ceea ce priveste modul in care primii mentionati in alineatul anterior, percep fericirea,
putem spune ca acestia traiesc o bucurie maxima, deoarece "oamenii de stiinta n-au nevoie de
emotii complexe, intrucat acelea mai simple nu intampina nici un fel de obstacole." Acestia fac
"abstractie de toate sursele launtrice perturbatoare si din afara", dar renunta si la simtul critic,
pentru a se focusa exclusiv asupra evenimentelor care starnesc satisfactie. Din aceasta cauza,
cealalta categorie nu se poate bucura de fericire, pentru ca totul este gandit excesiv, din punct
de vedere emotional: "Complexitatea in sfera emotionala este aidoma spumei de la suprafata
unui rau."


Fisiere in arhiva (1):

  • Filosofie - Mai este posibila fericirea.pdf

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. "Bertrand Russell's philosophical views",
https://en.wikipedia.org/wiki/Bertrand_Russell%27s_philosophical_views
2. Bertrand R., "The Conquest of Happiness", Editura Humanitas, Bucuresti, 2011
3. Sergiu Balan, Stefan-Dominic Georgescu, "Filosofie. Curs pentru invatamantul la distanta",
Editura ASE, Bucuresti, 2010


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!