Filosofia ca discurs despre Dumnezeu

Extras din referat Cum descarc?

,,Dumnezeu a fost o figura intrucatva obscura, definita mai mult in abstractii intelectuale decat in imagini." -  Karen Armstrong, O istorie a lui Dumnezeu 
Exista Dumnezeu? Daca da, cine este acesta si cui ne adresam in rugaciunile noastre?
Crestinismul sustine ca Dumnezeu este transcendent. 
Unii dintre filosofii greci au admis si ei un principiu suprasensibil, pe care l-au identificat cu Dumnezeu. Xenofan l-a caracterizat prin unicitate, unitate, caracter nenascut si ne-pieritor, iar Parmenide a adaugat ca principiul este intransformabil. Platon a denumit princi-piul Binele si l-a considerat Creator al ideilor, ca modele ideale, neschimbatoare si vesnice ale lucrurilor. Aristotel l-a conceput pe Dumnezeu ca act pur si i-a atribuit doar rol de prim miscator nemiscat .
Filosofii, nu doar au afirmat ca exista Dumnezeu, ci au cautat si sa argumenteze existenta lui. Argumentele rationale pentru existenta lui Dumnezeu sunt de mai multe tipuri. In primul rand, argumentul ontologic, care se bazeaza pe analiza conceptului de fiinta suprema, necesara. Daca se considera ca este necesar sa existe o fiinta suprema, pornindu-se de la acest lucru, atunci argumentul este cosmologic. Al treilea argument este cel fizico-teologic, in care Dumnezeu are toate atributele, dar noi oamenii, putem doar sa intuim unele.
In principal s-au conturat trei pozitii privind dovedirea existentei lui Dumnezeu, dupa cum urmeaza:
1. Thoma din Aquino a considerat ca dovedirea existentei lui Dumnezeu presupune formarea unui concept de Dumnezeu si, apoi, culegerea de fapte care dovedesc ca exista ceva real care corespunde conceptului.
2. Ganditorii crestini si mistici au sustinut ca certitudinea existentei lui Dumnezeu o obtinem nu prin concept, ci prin starile noastre irationale.
3. Pascal a gandit ca existenta lui Dumnezeu poate fi probata prin relevarea avantajelor care decurg din admiterea existentei sau a inexistentei sale . 
Exceptandu-l pe Pascal, dupa care Dumnezeu poate fi admis chiar si fara a-l cunoaste, celelalte pozitii sustin ca existenta lui Dumnezeu poate fi certificata numai prin cunoastere.
In ceea ce priveste modalitatea cunoasterii lui Dumnezeu, au fost sustinute, in mare, cele doua mari modalitati: prin concept (Thoma) si prin mijloace irationale (Dionisie Pseudo-Areopagitul s.a.). Ambele pleaca de la o anumita intelegere a proprietatilor lui Dumnezeu si, deci, de la o anumita intelegere a naturii sale. Prima modalitate ii atribuie acele proprietati pe care oamenii le considera perfectiuni, a doua sustine ca asemenea proprietati degajate din experienta umana, chiar daca sunt considerate la superlativ, nu i se potrivesc lui Dumnezeu, intrucat acesta e radical diferit de orice existenta particulara . Prima pozitie constituie teologia catafatica (pozitiva), numita si theologia naturalis (adica teologia care il concepe pe Dumnezeu in categorii sau in descrieri pozitive folosind predicate absolute de tipul: omniscienta, omnipotenta etc.), a doua -  teologia apofatica (negativa- theologia negativa), cea care sustine imposibilitatea de a-l cunoaste pe Dumnezeu in vreun fel, in afara caii mistice . Pentru prima orientare natura lui Dumnezeu poate fi apropiata, intr-o anumita masura, prin concept, pentru cea de a doua natura divina este absolut de neconceput.
In primul tratat al Summei Theologiae, Despre Dumnezeu, Thoma isi propune sa argumenteze rational dogma centrala a crestinismului -- existenta lui Dumnezeu -- prin cinci argumente pe care mintea noastra le poate invoca in a sustine rational existenta sa.
In vederea argumentarii rationale a existentei lui Dumnezeu, Thoma distinge, pe urmele lui Aristotel, intre substanta si accident, respectiv, intre esenta si existenta. Aceste distinctii sunt implicate in argumentatia sa in sensul in care, de pilda, Thoma sustine ca numai in fiinta divina esenta si existenta coincid, in timp ce pentru lucrurile individuale existenta este ceva distinct (despartit) de esenta. Iata cum argumenteaza aceasta distinctie: toate lucrurile care compun lumea se deosebesc intre ele si pentru faptul ca poseda esente distincte, adica proprietati care le fac sa fie ceea ce sunt si nu altceva. Nu confundam, de pilda, un trandafir cu o pisica pentru ca ele poseda esente distincte, adica proprietati specifice plantelor in primul caz si animalelor in al doilea caz. Dar orice esenta poate fi gandita fara sa se stie nimic despre existenta sa actuala. De exemplu, putem gandi esenta omului, faptul de a fi animal rational, fara sa avem indicatii ca omul exista. Pot gandi esenta inorogului, cabalina cu corn in frunte, independent de faptul existentei. Deci, esenta poate fi gandita separat de existenta. Existenta nu apartine lucrurilor intrucat ele nu sunt cu adevarat. Lucrurile sunt vremelnice, apar si dispar, se nasc si mor. Existenta lor este data de ceva din exteriorul lor. Aparitia si disparitia lor nu este cauzata din interior, din esenta, ci este din exterior. Locul in care existenta se intalneste cu esenta poate fi conceput in fiinta divina, in Dumnezeu .


Fisiere in arhiva (1):

  • Filosofia ca discurs despre Dumnezeu.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. Armstrong Karen, Istoria lui Dumnezeu. 4000 de ani de cautare a divinitatii in iudaism, crestinism si islamism, Bucuresti, Editura Nemira, 2011
2. Flew Antony, Dictionar de filozofie si logica, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999
3. Pseudo - Areopagitul Dionisie, Teologia mistica, in limba romana: Iasi, Institutul European, 1993
4. Rosca N. Ioan, Filosofie. Sinteze si analize, Bucuresti, Editura Eficient, 1997
5. https://ro.wikisource.org > wiki > Curs_de_filosofie_a_religiei
6. www.caslam.ro > docs > curs_filosofie
7. https://www.scribd.com > document > Blaise-Pascal-Cugetari-pdf


Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!