Drumul catre Servitute

Extras din referat Cum descarc?

"Drumul catre servitute" (1945) este principala lucrare a lui Hayek. Autorul argumenteaza impotriva oricarei forme de totalitarism, regim pe care il considera antidemocratic si tiranic. Hayek aduce in special o critica aspra la adresa planificarii economice in cadrul sistemelor totalitare.
Chiar daca lucrarea a fost scrisa intr-un sistem de referinta englez, la momentul respectiv, a fost foarte bine primita in America. In Anglia a fost primita total opus, chiar daca la mijlocul anilor 1940 Hayek era, alaturi de Keynes, principalul economist combatant impotriva economiei planificate.
Capitolul 1. Drumul abandonat.
Reactia dintai in confruntarea cu regresul este aceea de a gasi vinovatii in persoana care au deturnat sensul eforturilor ei de a instaura libertatea si dreptatea. Ceea ce nu accepta oamenii este ideea ca ei ar fi gresit undeva, din moment ce idealurile lor erau unele nobile. Totusi, desi unele natiuni s-au indreptat catre regimuri totalitare, initial a existat un fond comun de valori europene, doar ca in unele tari s-a ajuns la degenerarea lor. 
Hayek atrage atentia ca Germania, Italia si Rusia sovietica sunt state ale continentului european care au avut candva aceleasi idealuri ca si Anglia, oricat ar parea de diferite. Nici macar aceste trei totalitarisme nu sunt atat de deosebite intre ele, chiar daca se numesc nazism, fascism sau socialism. Mai mult decat atat este ingrijorator faptul ca o parte din fortele care au distrus libertatea in Germania sunt conturate si in Anglia anilor 1940.
Tendintele care au determinat instaurarea sistemelor totalitare in unele state nu erau raspandite doar in tarile care le-au cazut prada, ci au caraterizat deopotriva toate statele. Liberalismul si individualismul pe care civilizatia europeana le-a cultivat au inceput sa fie inlocuite de tendinta moderna catre socialism. Individualismul a ajuns sa fie confundat cu egoismul si egocentrismul, desi aceia care l-au cultivat nu aveau in vedere asemenea sentimente. Kayek opune colectivismului individualismul caracterizat prin respectul pentru individ ca om, recunoasterea opiniilor si preferintelor acestuia drept criterii supreme in sfera sa personala, cultivarea talentelor si inclinatiilor individuale.
Libertatea economica se afla in stransa legatura cu libertatea individuala si acest lucru s-a observat prin constatarea unui progres al activitatii economice ca efect secundar al eliberarii individului din lanturile obiceiurilor si al regulilor abuzive. Dezvoltarea stiintei si a tehnicii ar fi fost imposibile fara constiinta libertatii in randul unor spirite pline de initiativa. Treptat au fost ridicate toate clasele la constiinta libertatii, bucurandu-se de un grad sporit de confort, de securitate si independenta personala. 
Liberalismul are drept principiu fundamental reglementarea actiunilor societatii astfel incat acestea sa fie supuse unei cat mai mici constrangeri. Liberalismul nu are pretentia ca detine niste adevaruri eterne, iar principiile sale au o aplicabilitate foarte larga, lasand concurenta sa regleze economia. Au aparut insa dificultati legate de nereglementarea anumitor aspecte, pe care principiul laissez-faire-ului nu reusea sa le controleze. Devenea astfel necesar sa fie instituite totusi niste reguli, pentru ca existau anumite riscuri, precum cel al instituirii monopolurilor, dar oamenii nu mai erau dispusi sa accepte niciun fel de coercitie si au ajuns sa abandoneze chiar drumul pe care pornisera si pe care nu-l mai considerau potrivit idealurilor lor de bunastare. Asadar liberalismul a fost tradat chiar de catre cei care se doreau liberali.
S-a produs o schimbare in orientarea ideilor mai ales in Germania. Influenta intelectualitatii germane, datorata prestigiului ei, a condus la impulsionarea raspandirii din aceasta tara a ideilor indreptate impotriva civilizatiei europene ca civilizatie libera. Conceptiile germane au fost adoptate si de alte tari care au inceput sa vada in Anglia o "producatoare" de teorii ce sustin interese egoiste.
Capitolul 2. Marea utopie.
Socialismului a invins liberalismul promitand o falsa libertate, pentru ca el nu admitea libertatea de gandire si dorea planificarea, iar acestea inseamna coercitie. In Franta de dinaintea revolutiei din 1848 s-a constituit un fel de hibrid, "socialismul democratic", dar acesta nu putea fi un curent liberal, iar Tocqueville a aratat ca democratia este individualista, deci colectivismul nu este compatibil cu ea.
Cu toate ca si democratia si socialismul vorbesc despre egalitate, prima preconizeaza egalitatea in libertate, cel de-al doilea egalitatea in mizerie si servitute. Socialismul a cautat insa sa schimbe sensul cuvantului "libertate" pentru a-si justifica ascensiunea si mentinerea la putere. Sensul acordat de catre socialism libertatii este unul de confuzie a acesteia cu avutia, pe cand sensul real pe care il aveau liberalii in vedere era acela de a elibera individul din subordinea altcuiva, de a-i lasa sansa sa opteze pentru ceva. Socialismul insa vedea in libertate depasirea nevoilor materiale printr-o sporire a bogatiei, ajungandu-se de fapt la disparitia discrepantelor intre ariile de optiune ale indivizilor.


Fisiere in arhiva (1):

  • Drumul catre Servitute.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!