Lucretiu este tributar filosofiei grecesti, care a patruns de timpuriu la Roma si a devenit un bun spiritual al clasei culte, fara ca ea sa fi fost intotdeauna bine inteleasa. "Poemul Naturii" este o lucrare strabatuta de spirit stiintific.
Pentru Socrate, domeniul stiintei este in acelasi timp acela al lucrurilor morale. Adversar al metafizicii, intrucat aceasta se preocupa de ceea ce nu e cognoscibil pentru mintea omeneasca, el este adversar si sofistilor, intrucat acestia raman la retorica, fara preocupare de morala. Pentru cunoasterea lucrurilor, Socrate foloseste ca metoda sigura dialectica, numai aceasta fiind capabila sa faca analiza minutioasa si logica, sa stabileasca ce-I just si sa respinga ce-I eroare. Nu a cercetat domeniul propriu zis al fizicii, dar a cunoscut principiile fizicienilor, conceptiile mecanistice ale acestora, explicarea naturii fara recurgerea la puteri supranaturale. Doctrinele fizice insa, el le socoate sterile si sacrilege. Ar putea fi innobilate si facute utile, numai in alianta cu morala: "Aceasta idee a unirii stiintifice cu arta este insusi germenul filosofiei socratice. Socrate nu incepe prin a cultiva separate stiinta si arta, pentru a le face sa serveasca una alteia. Dupa parerea lui, fiecare din ele se rataceste, daca pretinde sa mearga singura.
Platon, metafizician in adevaratul inteles al cuvatului, foloseste totusi in sinteza lui idealista si elemente care vin de la Heraclit, Pitagora si geomterie. Stiinta, pentru el, este cunoasterea ideilor prin ratiunea eliberata de iluziile produse de simturi.
Discipol al lui Platon, Aristotel cauta sa recunoasca totusi ideile materialistilor si le analizeaza in Metafizica. Dupa el, lucrurile trebuie sa ramana numai un punct de plecare, stiinta mergand mult mai departe si constand in cunoasterea esentei lucrurilor, esenta care se afla si in idea generala. Ideea insa nu are o existenta in afara de lucruri si independenta de ele, ci se afla chiar in lucruri, chiar in realitate. A cunoaste esenta lucrurilor inseamna a cunoaste cele patru elemente determinante: material, forma, motorul si finalitatea. Pentru a se ajunge la aceasta, nu trebuie sa ne oprim la dialectica, ci sa trecem la observatia atenta si metodica a realitatii.
Gandirea materialista se raspandeste odata cu scoala lui Epicur. Adevaratul formulator al teoriei atomiste, deci creator de progres stiintific, este Leucip dar lucrarile lui nu ni s-au pastrat. Se cunosc insa ideile lui Democru, al carui sistem a fost analizat si de Aristotel.
Ca adevarat spirit stiintific, Democrit este un pasionat observator al naturii. El stabileste ordinea lumii in elementele numite atomi infinite ca numar, simple si in miscarea continua in vid: atomii se coordoneaza si se combina pentru a da nastere tuturor lucrurilor, iar aparitia acestora devine ceva mecanic, ceva determinat si necesar.
Teoria atomista, desi inca sub o forma simpla, a ramas ca o mare data in progresul
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
