Al treilea val - Alvin Toffler

Ultima lucrare a lui Alvin Toffler, “Al treilea val”, cunoscuta prin atributele ei de a fi incitanta, chiar socanta, a castigat popularitatea mondiala. Ea a fost editata in peste 1,5 milioane de exemplare si tradusa in 16 tari.

Cartea a necesitat o vasta documentatie, la elaborarea ei contribuind lectu ri indelungate ale revistelor

de specialitate, rapoarte, ziare, documente, monografii din numeroase tari, alaturi d interviuri ale “pionierilor” schimbarii dintr-o gama larga de domenii. Nu au lipsit, dupa cum insusi autorul afirma, calatoriile, experientele personale.

Aceasta carte imparte civilizatia in numai trei faze – faza agricola a Primului Val, faza industriala a celui de Al Doilea Val, locul central ocupandu-l insa omenirea contemporana, aflata in zorii unei noi civilizatii, deseori personificata de Toffler – civilizatia celui de Al Treilea Val.

Termenul “val” este aici metaforic, el referindu-se la impactul social al unor “torente” de schimbare ce ne perturba vietile, aceste ciocniri de valuri ducand la disparitia civilizatiei industriale si aparitia civilizatiei informationale.

Aceasta noua civilizatie este atat de revolutionara – spune Toffler – incat sfideaza vechile moduri de gandire, vechile formule, dogme si ideologii, intrucat acestea nu mai corespund realitatilor. “Nu putem inghesui lumea embrionara de maine in spatiile tihnite de ieri. Nici atitudinile sau starile de spirit conventionale nu mai sunt potrivite”.Aceasta este marea incercare al lui Alvin Toffler.

In capitolul “Mausoleul politic”, Toffler subliniaza mesajul politic al celui de Al Treilea Val – necesitatea confruntarii cu o revolutie politica, in urma careia civilizatia celui de Al treilea Val sa beneficieze de noi instrumente politice de adoptare si aplicare a deciziilor, intrucat structurile politice de tipul celui de al Doilea Val sunt perimate si pe punctul de a fi transformate.

In subcapitolul “Gaura neagra”, Toffler, referindu-se la criza energetica din anii ’70 , critica neputinta mecanismului politic al S.U.A., blocajul decizional cu privire la chestiunile de importanta vitala pentru societate, aratand ca tehnologia politica a celui de Al Doilea Val “scartaie”, nefiind vorba de criza unui guvern sau a altuia, ci de o profunda criza a democratiei reprezentative in toate formele ei.

Incapacitatea crescanda dae a lua decizii competente la momentul oportun modifica radical raporturile dintre putere si societate. Astfel, partidele politice isi pierd puterea de atractie, scade participarea la vot, cetatenii exprimandu-si fata de conducatorii politici dezgustul si dispretul, drept pentru care, sistemul politic, fiind el insusi dereglat,nu mai poate indeplini rolul de stabilizator intr-o societate dinamica, cuprinsa de schimbari. “Gaura neagra” in societate este un tot mai mare vid al puterii, inregistrat in toate tarile celui de Al treilea Val al schimbarii.

Asistand la “falimentul” celor care ne conduc si observand politicienii impletindu-se “nauci” in fata problemelor generate de inaintarea celui de Al Treilea Val, pana si oamenii cel mai bine intentionati incep sa doreasca un conducator dinamic, dominator. Aceasta revendicare a unei conduceri mai ferme coincide cu aparitia unor grupuri autoritare care urmaresc profituri din destramarea guvernamantului reprezentativ.

Se pleaca astfel de la trei idei gresite, dintre care, prima este mitul eficacitatii regimurilor autoritare. Insa conducerea autoritara si chiar totalitarismul au prea putin de-a face cu eficienta, relevanta fiind in acest sens , ineficienta Germaniei naziste in multe privinte, chiar daca a actionat cu eficienta in omorarea “nearienilor”. Comparand Germania nazista cu Marea Britanie, in privinta organizarii pentru razboi, Toffler demonstreaza ca “ideea ca cel de-al treilea Reich a fost un exemplu de eficienta militara sau industriala este un mit caraghios”.

Cea de-a doua idee pe care se bazeaza cei ce pledeaza pentru o conducere de mana forte este supozitia tacita ca un stil de conducere care a dat rezultate in trecut va da rezultate si in prezent sau in viitor, insa in civilizatii diferite este nevoie de calitati de conducator foarte diferite, intrucat ceea ce azi se demonstreaza a fi virtute, maine se poate dovedi a fi nevolnicie, “slabiciune dezastruoasa”.