Sexualitatea în romanul grec

Comportamentul sexual pe care romanul grec il aratã ca model este personificat de cuplul heterosexual- Ambii sunt tineri si foarte atrãgãtori si apar.in aceleiasi clase sociale, in special elita- Aceasta relatie este bazata mai ales in cazul fetei, pe autocontrol, datorat educatiei si influentei stoicismului- Scopul lor este acela de a avea o viata fericita si stabila- Influentele mistic-religioase, sociale sunt clar vizibile in edificarea acestui model.

Obiectivul acestei lucrari este acela de a descrie comportamentele sexuale care reies din cele cinci romane grecesti care ni s-au conservat in intregime.

Protagonistii acestor povesti de dragoste sunt greci, locurile care apar, unde se desfasoara actiunea- de la sud de Pen- Iberica pana in spatiul mediteranean oriental- au fost intr-o anumita perioada elinizate, dar romanul este un gen literar tarziu, care s-a dezvoltat intre sec I-IV d.Hr., adica pe durata imperiului roman, in masura in care comportamentele sexuale care se reflecta in aceasta epoca sunt marcate, pe de-o parte de traditia greaca si de ambientul socio-cultural al epocii, pe de alta parte.

Am organizat datele, urmarind caracteristicile materialului, in trei parti:

- Sexualitatea inainte de casatorie

- Sexualitatea in timpul casatoriei

- Relatiile homoerotice

Sexualitatea inainte de casatorie

Rolurile sociale distincte atribuite femeii si barbatului in societatea din acea vreme conduc la comportamente sexuale foarte diferite intre personajele feminine si cele masculine

Astfel, e decisiva integararea sa in spatiul rural sau urban- Dar, pe langa aceste diferente, protagonistii romanelor impart doua caracteristici de o importanta capitala: prima, apartenenta lor claselor sociale elevate si a doua, infatisarea, fizicul lor atragator( ) pana in punctul in care pot fi confundati sau chiar venerati ca zei(Cariton, I 1.3, II 3.6) sau, precum Heliodor(III, 4.8) spune despre ei, pana in punctul de a indeplini toate dorintele, ea pe cele ale barbatilor iar el pe cele ale femeilor.

Aceste doua caracteristici transforma acesti tineri in fiinte speciale, superioare si prin urmare, modele, prin felul lor de a actiona, de a fi.

Pentru ca sunt protagonistii unei povesti de dragoste, valoarea lor paradigmatica se inscrie mai ales in sfera experientei erotice.

In romanele lui Cariton(I, 1.6), Xenofon din Efes(I, 31) si Heliodor(III, 5.4) aceste frumoase perechi de tineri se intalnesc cu ocazia unei ceremonii religioase si de indata simt o atractie reciproca, de nestavilit, pe care Cariton o descrie ca pe o noapte teribila, ca pe un foc care-i imbartiseaza(I, 1.8: µ )- Din aceste scene de „dragoste la prima vedere” remarcabila este reciprocitatea, pentru ca in relatia de cuplu in lumea greco-romana traditionala barbatul adult era membrul activ, atat in cazurile

heterosexuale cat si in cele pederastice, care isi satisfacea nevoile sexuale cu celalalt pasiv, femeia, respectiv tanarul, a carui placere sau neplacere nu era tocmai un subiect de maxim interes.

Indicii despre aceasta reciprocitate incep a se observa de la finalul sec V si paralel se observa o schimbare in ce priveste varsta barbatului, in sensul ca, daca in casatoria traditionala se obisnuia ca barbatul sa aiba in jur de treizeci de ani, aceasta varsta pare sa scada considerabil si sa se apropie de cea a perechii feminine, in jur de cincisprezece- Cam toate perechile din romanele grecesti au in jur de cincisprezece ani.

Pentru ca atractia sa fie reciproca, se presupun alterari vizibile, consistente ale conceptiei traditionale in ceea ce priveste perechea- In cazul femeii implica, in prima instanta, sa se tina cont de sexualitatea sa- Cei doi membri traiesc aceasta atractie ca pe „o noapte”, pentru ca a sta sub influienta erosului este, in mod obisnuit, dureros, presupunand pierderea controlului asupra propriei vointe si supunere celui iubit, in masura in care, in epoca elenistica, forta erotica este reprezentata de obicei, ca o boala care tulbura vietile celor care o traiesc- O asemenea pierdere a autocontrolului, lipsa a µ , era o servitute a barbatului adult, deloc convenabila, dar putea fi tolerata in anii tineretii.

Aceasta consideratie a sentimentului erotic e unul din factorii care a favorizat scaderea varstei personajelor masculine indragostite, incepand cu epoca clasica- Astfel, tanarul indrazneste sa povesteasca colegilor sai de gimnaziu atractia pe care o simte fata de Callirroe si parintilor sai, care pun la cale nunta, dar in cazul fetei ramane clar ca este vorba despre ceva ce nu poate fi marturisit, care trebuie trait in maxima, absoluta singuratate(Cariton, I, 1.8: µ ), fara indoiala pentru ca din punct de vedere social era reprobabil unei femei- De fapt, in timp ce Callirroe se stinge in mutenia sa, parintii sai pregatesc nunta, iar ea afla ca se marita cu Chaeris doar cand il vede la ceremonie(I, 1.15).

Paralelismul care se da momentului izbucnirii pasiunii se rupe in raspunsul care se asteapta de la el: in timp ce partea masculina a perechii cauta sa-si stinga focul pasiunii, cea feminina trebuie sa se mentina in absoluta pasivitate.