INTRODUCERE CAPITOLUL I BALADA POPULARA. ASPECTE INTERPRETATIVE ?1. Evolutia notiunii de balada ?2. Clasificarea baladei populare ?3. Balada culta si balada traditionala CAPITOLUL II SUBIECTE PASTORESTI ?1. Subiectul baladei despre ciobanul cu oile pierdute si variantele sale ?2. Cantecul lirico-epic Ciobanas de la miori ?3 Miorita - capodopera creatiei populare Miorita" CAPITOLUL III IMAGINI SI SEMNIFICATII ARTISTICE ?1. Diversitatea figurilor de stil ?2. Arhetipuri mitice ?3. Aprecieri critice CONCLUZII BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE Actualitatea temei investigate. Inclinatia spre creatie si spre frumos a poporului nostru s-a manifestat din cele mai vechi timpuri, in toate domeniile si in cele mai variate forme: in muzica, dans, prelucrarea materialelor, arhitectura, literatura. Cusaturile, broderiile, sculptura in lemn sau piatra, constructiile, dansul popular si altele, sunt tot atatea cai de exprimare a gustului pentru frumos, armonie, eleganta. De-a lungul timpului, creatia folclorica, fie ea in versuri sau proza, a cunoscut si dezvoltat numeroase specii: bocetul, cantecul, stigatura, balada populara, basmul, snoava sau legenda. Folcloristica romaneasca a acordat inca de la inceputurile sale atentia cuvenita epicii noastre populare care reprezinta o importanta valoare prin ,,oglindirea realista si evocarea pitoreasca a vietii, a moravurilor, nazuintelor si luptei maselor populare de-a lungul istoriei" . Folclorul a fost descoperit in secolele XVIII si XIX de catre oamenii de stiinta. O categorie folclorica mult discutata este balada. Balada este o specie a genului epic, prin excelenta declamator. Se evoca astfel fapte istorice sau legendare, intamplari fantastice Aceasta a atras mult atentia culegatorilor si iubitorilor de folclor. Balada poate fi considerata drept una din marile sinteze ale culturii romanesti, ale sufletului poporului roman. Motivele pe care le include in structura ei au o larga circulatie in cultura populara romaneasca si rezonante puternice in cultura nationala. Aceasta deschidere larga a poemului, caracterul lui cuprinzator in ce priveste valorile pe care le subsumeaza, presupune o mare complexitate a semnificatiilor, amplificata de existenta unui numar mare de variante, cu deosebiri de structura si substanta. Prin tot ce au mai specific, creatiile populare reprezinta sinteza experientei de viata a romanilor, raspunsul pe care, in sensibilitatea sa, omul simplu l-a dat de-a lungul timpului problemelor fundamentale ale existentei. Aceste raspunsuri s-au concretizat in teme si motive ca: bucuria vietii si a dorintelor implinite, zbuciumul iubirii, devotamentul in prietenie, durerea pierderii celor dragi, simtul nesupunerii si razvratirea in fata nedreptatii. Una din cele mai studiate parti ale foolclorului ramane a fi balada, acest gen fiind studiat sub mai multe aspecte. Aprofundarea acestor aspecte, precum si relevarea unor noi cai de cercetare a baladei sub aspect poetic constituie probleme de neaminat ale folcloristicii actuale. Deschiderile metodologice din ultimul timp sint legate de abordarea complexa a fenomenului analizat, bazata pe intreaga informatie asupra temei acumulata pina acum. Textele care au fost colectate si depozitate in arhive in ultimele decenii, partial publicate, necesita demersuri in vederea sistematizarii si clasificarii lor, fapt ce ar contribui la facilitarea cercetarilor viitoare si reflectarea veridica a domeniului investigat. Scopul si obiectivele de cercetare. Abordarea genului baladei populare prin prisma poeticii implica reevaluarea cercetarilor de pina acum - a numeroaselor culegeri aparute de-a lungul timpului (in volume, in periodice) si a studiilor referitoare la diversele aspecte ale acestei categorii folclorice. Se va ajunge, astfel, la o mai exacta cunoastere a stadiului actual de cercetare si, prin urmare, la o mai clara idee privind imperativele studierii de mai departe agenului epic. Istoricul preocuparilor legate debalada, structura si morfologia sa, naratiunea textului, examinarea particularitatilor de limba si stil,melodie - sint citeva dintre obiectivele studiului. Se impune, de asemenea, relevarea unor aspecte definitorii pentru descintec: precizarea terminologiei lui, conturarea semnificatiei locului, timpului, a conditiilor; a simbolismului numerelor, culorilor; a conditiilor de transmitere a a baladei de la o generatie la alta. Cercetarea este intregita de observarea nemijlocita a particularitatilor subiectului pastoresc in balada populara si a particularitatilor porticii la abordarea lui .Prezenta si astazi in medii folclorice preponderent rurale, balada solicita o investigare aprofundata, bazata pe criterii actuale de cercetare. Noutatea stiintifica a rezultatelor obtinute. In lucrarea de fata au fost abordate noi aspecte privind poetica baladei populare, in special a celora cu subiecte pastoresti. Semnificatia teoretica si valoarea aplicativa a lucrarii. Sistematizareamaterialelor teoretice referitoare la acestdomeniu a permis expunerea unei viziuni clare asupra nivelului la care a ajuns cercetarea si orientarea ei spre noile sarcini ce se impun. Investigatiile viitoare necesita utilizarea complexului de date in integritatea lor, exigenta ce poate fi atinsa doar in urma elaborarii unor tipologii bazate pe criterii moderne de abordare, precum si a unor baze de date virtuale, accesibile cercetatorilor de pretutindeni. Materialul factologic si concluziile lucrarii pot fi utilizate in, la cursurile speciale de creatie populara, la orele de literatura si folclor in licee, la elaborarea studiilor de etnologie. Principiile si metodele de cercetare se bazeaza pe utilizarea creatoare a perspectivelor propuse de studiul sistemic, structural, semiotic si textualist. In functie de necesitati, s-a recurs la variate metode si modalitati de investigare: istorico-functionala, comparatista, filologica, socio-filozofica, tipologica, fenomenologica, naratologica. Suportul metodologic si teoretico-stiintific al lucrarii se constituie din studii mai vechi si mai noi care sunt recunoscute si apreciate. Ele apartin cercetatorilor G. Calinescu, E.Junghietu, T.Colac s.a. Structura. Teza este compusa structural din introducere, trei capitole, concluzie si bibliografie. CAPITOLUL I BALADA POPULARA. ASPECTE INTERPRETATIVE ?1. Evolutia notiunii de balada ,,Balada este cantecul povestitor de ascultare, cantec prin excelenta eroic si amplu, despre actiuni vitejesti sau senzationale cu personaje in desfasurarea vie a unui subiect adecvat" . ,,Noi zicem cantece iar nu versuri, nu poezii, pentru ca poporul nostru, toata poezia a carei tema corespunde simtului ss imaginatiunii lui care adica e scoasa din din inima lui, trebuie sa o cante, iar altminterea nici ca o primeste, o da uitarei" ( citat dupa V. Alecsandri) ,, Balada se canta,sau mai bine, se zice. Zicerea aceasta e o recitare melodica. Putem spune ca partea de cantec intovaraseste partea de poezie, o recheama in minte - caci altfel omul nu e in stare de a da nimic - o intretine, si calauzind pe zicator, o adauge si o preschimba insa, prin caldura creatoare care-l cuprinde pe acesta incetul cu incetul".
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
