Aristotel - etică nicomahică

Extras din referat Cum descarc?

I 
Aristotel incepe investigatia sa cu privire la ce este binele printr-o observatie care tine in primul rand de o posibila irarhie a scopurilor urmarite. Pe aceasta cale el ajunge la concluzia ca in fiecare domeniu al activitatii umane exista un scop ultim in raport cu care, celelalte scopuri pe care dorim sa le atingem sunt mijloace. Astfel, in domeniul medicinei, efectuarea unei operatii, prescrierea unui tratament, sunt toate mijloace pentru atingerea unui scop ultim care este salvarea vietii. La fel stau lucrurile cu strategia militara pe care Aristotel o da exemplu. Scopul este acela de a castiga batalii. In vederea indeplinirii acestui scop urmarim niste scopuri intermediare, sau relative, cum au mai fost ele numite. Urmarim astfel sa confectionam fraie, sa invatam sa calarim, etc. 
In concluzie, in toate domeniile se poate stabili o ierarhie a scopurilor.
II
Care ar fi scopul ultim in raport cu care le urmarim noi pe toate celelalte ? Acest scop este evident binele. Exista oare o stiinta care sa se ocupe de descoperirea si cunoasterea acestui bine ? Da. Aceasta este politica. Scopul pe care Aristotel il impune initial acestei discipline vizeaza rolul pe care aceasta ar trebui sa il joace in societate. Politica este acea stiinta careia celelalte (retorica, dreptul) ii sunt subordonate. La fel ca si Platon , Aristotel considera ca este cu adevarat important sa caute binele la nivelul cetatii, adica binele pentru toti, pentru ca acesta va fi si binele pentru fiecare.
III
Cercetarea acestui bine nu trebuie extinsa nejustificat. Trebuie urmarit binele si nu trebuie gasite raspunsuri la toate intrebarile posibile. Aristotel este constient de marea diversitate in care conceptiile despre bine se prezinta si este de asemenea constient de riscul pe care acestea il prezinta : acela de a considera (asa cum considerau sofistii, dar poate si unii reprezentanti ai relativismului de azi) ca binele este un rezultat al conventiei.Pe de alta parte filosoful pare sa fie constient si de faptul ca subiectul moralei nu este unul precis precum cel al matematicii si ca intre natura subiectului cercetarii si gradul de precizie al demonstratiei exista o evidenta corelatie : cu cat obiectul e mai precis delimitat (cazul matematicii) cu atat si demonstratia e mai precisa. Cercetarea intreprinsa aici este despre un subiect imprecis delimitat, general si putem asuma ca si demonstratia va fi in termeni generali. De asemenea cercetarea sa nu vizeaza cadrul teoretic. Aristotel considera ca obiectul cercetarii sale este unul practic.
In ce priveste auditoriul ideal pentru tipul de prelegere prezentat de Aristotel putem spune ca acesta trebuie sa fie rational, sa stie sa se controleze. Cu privire la varsta acestui membrilor auditoriului ne-am putea lasa pagubasi de la a doua pagina deoarece el afirma initial ca tinerii nu sunt un bun public pentru ca le lipseste experienta vietii practice. Cateva fraze mai tarziu Aristotel pare sa revina si sa ne asigure ca se refera la o tinerete nu in ani de viata, ci in calitatea acestor ani de viata. Daca un tanar a fost insa rational si chibzuit se poate incumeta sa citesca cu incredere mai departe. 
IV
Daca politica este stiinta care studiaza scopul final- binele, atunci trebuie sa investigam natura acestui bine. Metoda pe care trebuie sa o adopte este aceea de a porni de la lucruri cunoscute catre principii. Si aici apar consideratii cu privire la acela care va fi capabil sa 
inteleaga mesajul sau : acesta ar trebui sa isi formeze bune deprinderi morale in prealabil precum si o capacitate proprie de a judeca, dupa cum deducem din citatul din Hesiod.
V
Oamenii concep binele in functie de modul lor de viata. Un atlet considera ca binele este castigarea cursei, un om de afaceri considera ca binele este sporirea profitului. Binele este ceea ce le produce o placere. Aristotel considera ca este apanajul multimii obtuze sa se orienteze exclusiv pe placerile trupesti care o condamna la un mod de viata animalic. Exista insa si un mod mai elevat de a concepe binele : ca pe o onoare, dar cum aceasta tine exclusiv de un context social (<< ea pare sa apartina mai mult celor care o ofera mai mult decat celor care o primesc >>) ea nu poate fi considerata ca fiind binele cautat de filosof. 
VI
Inainte de a trece la examinarea propriu-zisa a binelui Aristotel face referire la alte pozitii exprimate anterior cu privire la acest subiect. Cel mai important reprezentant pentru pozitiile concurente cu privire la natura binelui este Platon.
Platon este cel care a introdus doctrina ideilor si Aristotel nu este de acord cu el si decide isi sustina ideile in ciuda relatiei de prietenie care il leaga de acesta pentru ca adevarul este mai important decat prietenia. Astfel, filosoful va face o critica a doctrinei ideilor sugerand pe de o parte ca acestea reprezinta un model explicativ incomplet pentru ca nu putem avea o idee, o forma a posterioritatii si a anterioritatii si nici una pentru numere. In ce priveste ideea de bine acesta nu este de sustinut pentru ca binele se poate defini prin mai multe categorii. In functie de timp este oportunitate, in functie de cantitate este masura, in functie de calitate este virtute. Daca binele ar fi fost ceva unic si deci daca ideea de bine a la Platon ar fi sutenabila el ar fi fost introdus intr-o singura categorie.
Faptul ca binele este o idee- si deci este imaterial nu il califica drept bine suprem pentru ca la fel cum albul nu este mai alb pentru ca dainuie indefinit in timp, la fel si binele nu este mai bun pentru ca este atemporal. Aristotel insa este constient de faptul ca atemporalitatea nu este singura caracteritica a ideii de bine, a binelui in sine. 
Polemica cu doctrina ideilor continua si Aristotel aduce in discutie utilitatea cunoasterii binelui ca bine, a binelui absolut pentru a ajunge la concluzia ca ceea ce il intereseaza nu este acest tip de bine ci binele realizabil.


Fisiere in arhiva (1):

  • Aristotel - Etica Nicomahica.doc

Imagini din acest referat Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un cod promo pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare și codul promo. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi e-mail-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:


* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!