Implicațiile toxicologice generate de admistrarea de antibiotice la animale

Antibioticele sunt substante chimice organice produse de microorganisme,sau obtinute prin sinteza sau semisinteza care in doze terapeutice, inhiba dezvoltarea microorganismelor patogene. Dupa descoperirea microbilor de Pasteur, s-a observat ca unele specii microbiene se apara de alte specii prin elaborarea unor substante chimice nocive. Acest fenomen este numit antibioza, iar substantele chimice rezultate din metabolismul celular viu poarta numele de antibiotice.

Introducerea, in 1941, in practica medicala a antibioticelor de biosinteza caracterizate prin spectrul larg de actiune, eficacitate ridicata si toxicitate redusa, a constituit o etapa extrem de importanta in dezvoltarea chimioterapiei. Succesele exceptionale obtinute in tratarea maladiilor infectioase cu ajutorul penicilinei G au declansat cercetari foarte minutioase pentru a gasi noi antibiotice de biosinteza. Asa se explica faptul ca intr-un interval extrem de scurt au fost descoperite si introduse in terapeutica penicilina V, tetraciclinele, streptomicina, griseofulvina, eritromicina, oleandomicina, iar mai tarziu cefalosporinele si rifampicina.

Antibioticele, in afara utilizarii in scop profilactic si terapeutic, sunt folosite insa si ca supliment alimentar, pentru efectele pozitive asupra sporului ponderal la tineretul porcin, bovin, pasari etc In acest sens, se utilizeaza deseurile de la fabricile de antibiotice : furadicil, penicilina furajera, aureociclina si vitamina B, aureociclina. Prezenta insa a antibioticelor in furaje in doze subterapeutice repetate au consecinte asupra animalelor si consumatorilor umani. La toate speciile, dozele mici si repetate determina aparitia germenilor antibiorezistenti. La bovinele adulte, administrarea orala de antibiotice determina reducerea florei celulolitice. La puii de gaina, administrarea prelungita de antibiotice, produce carenta in vitamina B1, hipokalemie si in final sindrom hemoragipar. La toate speciile insa, pot determina reactii alergice datorita toxicitatii antibioticului sau continutului de impuritati, inducand in final socul anafilactic.

Efectele datorate administrarii prelungite de antibiotice sunt de ordin neurotoxic, nefrotoxic, hematotoxic, hepatotoxic, curarizant, teratogen.

Efectele neurotoxice sunt reprezentate prin fenomene de excitatie nervoase si convulsii la administrari de penicilina si polimixina, tulburari auditive si scaderea acuitatii vizuale la adminstrari repetate de streptomocina, kanamicina, cloramfenicol, polimixina.

Efectele nefrotoxice apar la aproximativ o treime din antibiotice (olizaharidice, polipeptidice), ce vor determina tulburari de filtrare a hematiilor si a proteinelor cu masa moleculara mare : hematurie, albuminurie, leucociturie.

Efectele hematotoxice - antibioticele actioneaza fie prin mecanism direct fie alergic : la administrare prelungita de cloramfenicol se instaleaza deprimarea medulara, leucopenie, inhibarea sintezei acizilor nucleici ; la penicilina si streptomicina apar stari anemice.