Fitoterapia Constipației Acute și Cronice

Capitolul I

I.1. Constipaţia acută şi cronică

Constipaţia este provocată de un tranzit încetinit al bolului fecal prin colon asociat cu tulburări de defecaţie.

Se consideră actualmente că aceasta reprezintă o boală a civilizaţiei , aproximativ 20 % din populaţia ţărilor industrializate suferind de constipaţie ( 2 / 3 fiind femei ).

În cea mai mare parte , constipaţia este rezultatul unei alimentaţii greşite, a lipsei de mişcare, a stresului şi a agitaţiei cotidiene, a unor probleme psihice , alternând serios calitatea vieţii pacientului.

Cele mai importante dintre cauzele probabile ale constipaţiei sunt :

- factori dietetici-umplere insuficientă a colonului datorită alimentaţiei sărace în substanţe balast şi aport scăzut de apă,

- modificări ale peretelui intestinal-tumori, inflamaţii cronice,

- tulburări endocrine- hipotireoză,

- afecţiuni SNC funcţionale şi organice-stres, leziuni ale coloanei,

- medicamente-sedative, psihofarmaceutice, analgetice tari, anticolinergice, blocanţi ganglionari, antiparkinsoniene, laxative, antiacide cu calciu şi / sau aluminiu, medicamente gastrointestinale, substanţe de contrast, antireumatice, hipolipidemiante şi hipocolesterolemiante, medicamente cardiovasculare,

- boli ale canalului anal-hemoroizi, fisuri anale( în ambele cazuri defecarea este dureroasă astfel încât pacientul încearcă să inhibe reflexul ),

- pierderea reflexului de dilatare rectală,

- presare insuficientă a muşchilor abdominali,

- tulburări în funcţionarea sfincterului.

La baza acestui fenomen se află caracteristicile fiziologice care condiţionează eliminarea bolului fecal : doar când acesta a atins un anumit volum, peretele intestinal se dilată şi se excită anumiţi neuroreceptori aflaţi la acest nivel şi care, prin intermediul unor centri neurovegetativi din scoarţă, induc şi stimulează peristaltismul intestinal.

Dacă în intestine nu se atinge acest volum, bolul rămîne în lumen, iar apa din conţinutul său este extrasă de către intestine prin absorţie, ceea ce duce la solidificarea acestuia.

Cele mai frecvente întâlnite cauze ale constipaţiei acute :

- schimbarea obiceiurilor alimentare,

- călătoria, deplasările prelungite cu mijloacele de transport,

- afecţiuni febrile,

- bolile care leagă pacientul de pat,

- consumul anumitor medicamente ,

- afecţiuni intestinale maligne.

Constipaţia cronică este cauzată rareori , ( sub 20% din cazuri ) , de cauze organice, majoritatea fiind funcţionale:

- regimul de viaţă inadecvat ( lipsă de mişcare, alimentaţie incorectă: mese neregulate, mâncat rapid, mâncare cu conţinut redus în substanţe balast ),

- factori psihici( neacordarea atenţiei cuvenite senzaţiei de defecare ca urmare a unei afectări psihice sau a unei educaţii prea stricte faţă de condiţiile igienice ),

- frica de îmbolnăvire sau autointoxicare care provoacă pseudoconstipaţii ;nu este o constipaţie reală , ci una în plan ideatic , indusă prin atenţia exagerată acordată de pacient reclamelor, mediilor şi care conduce frecvent la abuzul de laxative care, la rândul lor, pot induce iatrogen o constipaţie reală.

Dintre afecţiunile care pot cauza constipaţie sunt de menţionat : sindromul colonului iritabil, tumorile intestinale, ileus, diverticuloza, apendicita, proctita, precum şi boli metabolice ca diabetul, uremia, hipotiroidismul, hipo - şi hipercalcemia.

I.2. Principii terapeutice

În cazul constipaţiei pacientul trebuie să ia o serie de măsuri generale de combatere a acesteia şi abia dacă acestea sunt insuficiente va apela la măsuri ( fito ) terapeutice.

I.2.1.Măsuri generale de combatere a constipaţiei

Constipaţia se poate remedia prin schimbarea alimentaţiei cu o dietă cu un conţinut mare în substanţe balast ( 30 – 50 % din alimentaţie constituită din “fibre” cu potenţial mic de

balonare : legume, fructe, păstăi , mazăre, produse din făină integrală ) şi multe lichide

( 1,5 – 2 l / zi ).

Durata acestei diete este de minim şase săptămîni.

Produsele obţinute din lapte fermentat ( lapte bătut, kefir, iaurt ) sunt indicate ca alimente dietetice în tratamentul constipaţiei datorită acidului lactic din compoziţie care activează peristaltismul.

Fructele uscate ( prune , curmale, smochine ), varza murată, moarea sau borşul au acelaşi efect.

Se recomandă ca pacientul să bea dimineaţa , pe stomacul gol, o cană de apă, apă minerală, ceai rece din plante sau fructe, suc de fructe ; de asemenea, pacientului i se recomandă să facă cât mai multă mişcare : plimbări în ritm alert, mersul pe bicicletă, urcatul scărilor, gimnastica muşchilor abdominali, masaj abdominal.

I.2.2.Măsuri fitoterapeutice

În cazul în care, prin măsurile generale de combatere a constipaţiei, aceasta nu cedează, medicul poate indica utilizarea unor laxative.Şi în acest caz este de preferat să se prescrie mai întâi produse vegetale care conţin substanţe balast ( polimeri glucidici ), eventual produse microbiene sau lactoză.

Laxativele care acţionează prin mecanisme neuromusculare ( antraglicozide sau ulei de ricin ) se prescriu cu mare atenţie şi , în principiu, numai anumitor categorii de pacienţi , cum ar fi:

- bolnavilor la pat, deoarece lipsa de mişcare se traduce prin constipaţie,

- bătrînilor, care, de asemenea, fac prea puţină mişcare,

- înaintea unor intervenţii chirurgicale sau a unor manevre de diagnostic,

- celor care au suferit un infarct, un accident cerebral sau au fost supuşi unor intervenţii chirurgicale, suferă de tromboză sau de anumite forme de hipertensiune, când nu este indicată depunerea unui efort în timpul evacuării bolului intestinal,

- în diverticuloză,

- celor care suferă de hemoroizi sau alte afecţiuni anale, dar nu se administrează laxative din acest grup bolnavilor cu afecţiuni gastrointestinale inflamatorii.