Suduri

ARGUMENT

Realizarea asamblarilor nedemontabile reprezinta la ora actuala principala cale de realizare practica a marii majoritati a constructiilor realizate din metal. Alegerea meto-dei de asamblare depinde de o serie de caracteristici ale materialelor asamblate,de do-meniul de utilizare al asamblarii,de conditiile de lucru care se impun ansamblului de piese si nu în ultimul rând de costurile necesare realizarii operatiilor pregatitoare si de asamblare.

În special din acest punct de vedere,asamblarile sudate au devenit la ora actuala prin-cipalul mod de realizare al unor asamblari nedemontabile deoarece,în afara sigurantei mari pe care o prezinta în exploatare,în afara unei etanseitati extrem de bune comparativ cu celelalte metode de asamblare si în afara faptului ca se realizeaza extrem de usor,se caracterizeaza si prin costurile de asamblare cele mai mici din toate tipurile de asam-blari nedemontabile.

Principalul avantaj al constructiilor sudate îl reprezinta însa faptul ca pot fi realizate practic în orice conditii,chiar si fara ateliere specializate daca operatiile de pregatire sunt atent executate si daca materialele alese corespund conditiilor de lucru. În acest mod se pot realiza constructii cu cote mari de gabarit direct la locul de amplasare,fara ca prin aceasta sa scada calitatea asamblarii.

Pe de alta parte însa nu toate materialele pot fi usor sudate în conditii obisnuite deci în anumite cazuri realizarea sudurilor poate presupune folosirea unor metode complexe care nu sunt la îndemâna oricui. De asemenea,realizarea asamblarilor sudate pentru o serie de materiale frecvent utilizate în practica este de multe ori imposibila,ceea ce limi-teaza mult domeniul de aplicare al sudurii.

În acelasi timp constructiile sudate pot prezenta o serie de defecte care se depisteaza mult mai greu decât defectele altor tipuri de asamblari,care pot sa compromita total o constructie sudata si care,daca este cazul pretind pentru depistare o aparatura complexa, de multe ori mult mai scumpa decât aparatura necesara sudarii. În concluzie,desi prezin-ta o serie de avantaje tehnologice si economice,domeniul de aplicare al sudurilor este limitat de caracteristicile materialelor si de defectele care pot sa apara.

Scopul lucrarii de fata este nu atât de a prezenta metodele si variantele de sudura existente în practica cât de a prezenta defectele si metodele de depistare a acestora în cazul realizarii unei asamblari sudate. Datorita acestui fapt,lucrarea este structurata pe trei capitole respectiv prezentarea generala a asamblarilor sudate,defecte si constatari si N.T.S.M. la realizarea asamblarilor sudate.

I.PREZENTAREA ANSAMBLULUI.

I.1.Definitii. Caracteristici. Domenii de utilizare.

I.1.1.Definitii. Sudarea este operatia tehnologica prin care se realizeaza o asamblare nedemontabila a doua sau mai multe piese metalice,cu sau fara material de adaos,prin topire sau prin presiune. Dupa cum se observa,din aceasta definitie se constata ca în practica se deosebesc doua procedee principale de sudura si anume sudura prin topire si sudura prin presiune,cea mai utilizata metoda pentru realizarea de constructii sudate fi-ind sudura prin topire. Din aceasta cauza în continuare va fi tratata în special aceasta va-rianta de sudura.

Materialul care se sudeaza poarta denumirea de material de baza iar materialul ca-re urmeaza a fi topit alaturi de marginile materialului de baza poarta denumirea de mate-rial de adaos. Rezultatul solidificarii baii de material topit din zona supusa încalzi-rii,aflata în vecinatatea marginii pieselor de sudat formeaza ceea ce se numeste cordonul sau cusatura de sudura. În functie de metoda tehnologica prin care se realizeaza ridica-rea temperaturii în vederea obtinerii cordonului de sudura se deosebesc:

- sudura electrica – la care temperatura necesara topirii materialului se obtine sub actiunea arcului electric

- sudura oxigaz – la care temperatura necesara topirii materialului se obtine prin arderea unor gaze capabile sa dezvolte temperaturi de ardere foarte mari (ace-tilena,hidrogen,s.a.)

- sudura prin alte procedee de încalzire(prin frecare,prin rezistenta electrica,s.a.)

În practica,cele mai folosite procedee sunt sudura cu arc si sudura oxigaz.