Masurarea Marimilor Folosite in Calculul Bilanturilor Energetice in Vederea Dezvoltarii Durabile a Sistemelor Energetice in Conceptie Holistica

Extras din referat Cum descarc?

Expresia "dezvoltare durabila" (Sustainable Development) a fost folosita in anul 1987 in Raportul Comisiei Mondiale cu privire la Mediu si Dezvoltare, cunoscut sub denumirea de Raport Brundtland. Raportul definea dezvoltarea durabila ca fiind dezvoltarea ce asigura nevoile prezentului fara a compromite capabilitatea viitoarelor generatii de a-si asigura propriile nevoi.
Modelul matematic al bilantului energetic general trebuie sa cuprinda atat partea de bilant electroenergetic (prin masurarea marimilor electrice), cat si partea de bilant termoenergetic (prin determinarea parametrilor fizico-chimici si mecanici). Pentru optimizarea activitatii la nivelul intregului sistem, se recomanda ca, modelul matematic al bilantului energetic general sa cuprinda trei aspecte ele baza si anume:
- transportul combustibilului de la sursa la consumator;
- intersanjabilitatea combustibililor la consumator;
- regimul de functionare al instalatiilor analizate.
Masurarea marimilor electrice
Alegerea aparatelor de masura si a celorlalte elemente din schema construita pentru masuratori se face in ideea ca, aparatajul selectat sa reziste solicitarilor mecanice si a influentelor mediului unde va lucra. Pentru alegerea aparatelor din schema de masura, trebuie verificat gradul de precizie si factorul de calitate ale aparatelor sau dispozitivelor de citire si extensia i; scarii, in asa fel incat sa cuprinda gama marimilor ce se masoara.
Pentru aparatele electrice exista cinci clase de precizie si anume: clasa 0,2 cu eroare tolerata +- 0,2% din scara de masura; clasa 0,5 cu eroarea +- 0,5%; clasa 1 cu eroarea +- 1%; clasa 1,5 cu eroarea +- 1,5%; clasa 2,5 cu eroarea ? 2,5%. Aparatele din clasa 0,1 si 0,2 sunt utilizate pentru masuratori de precizie in laborator sau pe platforme de incercari. Aparatele din clasele 0,5 si 1 sunt utilizate pentru masuratori curente de control. Aparatele din clasa 1,5 si 2,5 sunt utilizate ca aparate de tablou. Factorul de calitate cel mai mare il au aparatele cu magnet permanent, dupa care urmeaza aparatele electrice electrodinamice, electromagnetice si de inductie.
Punerea la zero a aparatelor este obligatorie pentru clasele de precizie 0,2 si 0,5. Consumurile proprii tehnologice variaza intre 0,2 ... 20 VA. Limita superioara de consum se regaseste la voltmetre si wattmetre, iar limita inferioara a consumului apare in cazul ampermetrelor magnetoelectrice.
Daca in instalatie exista transformatoare de masura, atunci trebuie cunoscute erorile de raport pentru curent, respectiv pentru tensiune si erorile de unghi. O atentie deosebita trebuie data modului in care se leaga transformatorul de masura in retea.
Montajul in aval se recomanda pentru masurarea rezistentelor sub 10 ?, iar cel in amonte pentru rezistente mai mari ca 10 ?. Erorile de masura sunt in ambele cazuri sub 1%. Metoda de comparatie permite compararea a doua rezistente, una cunoscuta, R0, cu alta necunoscuta, Rx, montate fie in serie, fie in paralel. Cu ajutorul unui voltmetru se masoara succesiv tensiunea la bornele rezistentei cunoscute-U0, si respectiv la bornele rezistentei necunoscute-Ux.
Pentru masurarea rezistentelor de izolatie, care au valori ce ating 1010?, se utilizeaza ohmetre sau megaohmetre. Ohmetrele care se recomanda pentru rezistente de izolatie pana la 104 ? sunt inzestrate cu scheme interioare tip serie, iar pentru rezistente pana la 102 ?, se utilizeaza ohmetre cu scheme interioare in derivatie.
Precizia acestor aparate in zona mijlocie a scarii este de 0,5 ? 2% exprimata in procente din lungimea totala a scarii. Megaohmetrele se construiesc cu scheme interioare de tip serie si au ca sursa interioara un magnetou care furnizeaza o tensiune de 500 ? 2 500 V. Pentru masurarea rezistentelor de izolatie mai mari ca 1010 ?, se utilizeaza aparate cu amplificatoare electronice denumite teroohmetre.
Masurarea rezistentei electrolitilor se realizeaza, in practica, cu metoda ampermetrului si voltmetrului, iar in laborator cu ajutorul puntii Kohlrausch.
Masurarea inductantelor si a capacitatilor se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor metode: metoda de punte (Wheatstone, Santy, Wien, Schering, Maxwell, Andreson, Soper, Carey-Foster), metoda comparatiei (metoda galvanometrului balistic, metoda Felici), metoda ampermetrului si voltmetrului si metode bazate pe aparate speciale denumite Faradmetre sau microfaradmetre.
Masurarea tensiunilor si curentilor in practica industriala se realizeaza cu ajutorul voltmetrelor si respectiv a ampermetrelor. Masurarea tensiunilor alternative mici se efectueaza cu aparate cu termocuplu sau cu redresori uscati. Masurarea tensiunilor mijlocii 600 ? 750 V se realizeaza cu voltmetre de diverse clase de precizie. Daca in reteaua examinata in cadrul bilantului, exista tensiuni inalte, atunci, in schema de masura, se utilizeaza transformatoare de tensiune pe secundarul carora se monteaza voltmetrul pentru determinarea tensiunii coborate.


Fisiere in arhiva (1):

  • Masurarea Marimilor Folosite in Calculul Bilanturilor Energetice in Vederea Dezvoltarii Durabile a Sistemelor Energetice in Conceptie Holistica.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!