Energia eoliană

1. Energia eoliana

1.1 Generalitati

In contextual actual al dezvoltarii economice si industriale se pune tot mai mult accentual pe folosirea energiei regenerabile.

Energia regenerabilă se referă la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vânturilor, a apelor curgătoare, a proceselor biologice şi a căldurii geotermale pot fi captate de către oameni utilizând diferite procedee. Sursele de energie ne-reînnoibile includ energia nucleară precum şi energia generată prin arderea combustibililor fosili, aşa cum ar fi ţiţeiul, cărbunele şi gazele naturale. Aceste resurse sunt, în chip evident, limitate la existenţa zăcămintelor respective şi sunt considerate în general ne-regenerabile.

Dintre sursele regenerabile de energie fac parte:

- energia eoliană

- energia solară

- energia apei

- energia hidraulică

- energia mareelor

- energia geotermică

- energie derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz

Toate aceste forme de energie sunt valorificate pentru a servi la generarea curentului electric, apei calde, etc.

Premisele utilizarii energiei regnerabile sunt:

-Efectele schimbarii climatice

Creşterea efectului de seră ridică temperatura globală a planetei. Datorită activităţii umane, concentraţia de gaz cu efect de seră a crescut începând cu perioada pre-industrială (1750-1800). Concentraţia de bioxid de carbon (CO2), gazul de seră cu ponderea cea mai ridicată, a crescut cu 30% încă din era pre-industrială. Efectele combinate ale tuturor gazelor cu efect de seră (CO2, metan, ozon, ) sunt echivalente cu o creştere a CO2 cu 50% faţă de acea perioadă.

Faţă de anul 1860, temperatura medie a scoarţei terestre a crescut cu 0,6°C. Conform diferitelor statistici, în anul 2100 temperatura va înregistra o creştere între 1,5 şi 6°C, dacă filierele energetice şi planul de consum nu vor fi modificate. Această creştere considerabilă este însoţită, ca şi consecinţă, de o creştere a nivelului mării de la 20 cm la 1 m. Dacă modificarea climatului se dovedeşte ireversibilă, reducerea acestei evoluţii este însă posibilă, prin diminuarea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Pentru a stabiliza concentraţia de CO2 la nivelul actual, trebuie redusă urgent emisia de gaz cu 50 până la 70%. Este imposibil să se realizeze brusc această reducere, dar trebuie să se acţioneze urgent, deoarece ne găsim în faţa unei probleme cumulative. CO2-ul este produs prin arderea tuturor combustibililor fosili: petrol, gaz şi cărbune.

- Cresterea cererii de energie

În 2000, consumul energetic mondial a fost de ordinul a zece Gtep (tep = tonă echivalentă petrol, 1 tep corespunde energiei produsă prin arderea unei tone de petrol). Combustibilii fosili reprezintă în jur de 8 Gtep.

Numeroase scenarii energetice sunt elaborate în fiecare an de către organisme specializate în domeniul energiei. Aceste scenarii indică un necesar de 15 până la 25 Gtep pentru anul 2050. Aceste scenarii de viitor se bazează pe diferiţi parametrii cum ar fi creşterea economică, creşterea populaţiei mondiale, accesul progresiv la electricitate a 1,6 milioane de persoane care încă nu au acces la electricitate, nevoile crescânde ale ţărilor în curs de dezvoltare şi punerea la punct de politici cu scopul de a proteja mediul ambiant. În acelaşi timp, este rezonabil să se prevadă că până la jumătatea secolului, cererea energetică se va dubla.

- Limitarea rezervelor de combustibili fosili

Aceasta generează urgenţa dezvoltării unor noi tehnologii, inevitabil scumpe la început. La acelaşi consum, se estimează că rezervele actuale de petrol se vor epuiza în circa 40 de ani. Alte opinii ale experţilor estimează epuizarea rezervelor într-o perioadă cuprinsă între 20 şi 80 de ani, în funcţie de creşterea consumului sau de descoperirea de noi rezerve.

Înlocuirea energiei nucleare cu energia produsă prin intermediul gazului natural de către unele ţări poate accelera consumarea resurselor.