Analiza Modurilor de Defectare și a Criticității Lor

1. Metode de Concepție

Prin metode de concepţie se înţelege totalitatea procedurilor şi tehnicilor utilizate de conceptori în procesul de concepţie.

Metodele de concepţie pot fi grupate în două categorii:

- metode analitice (carteziene), care determină pas cu pas obiectul, analizând realitatea;

- metode sistemice, conform cărora trebuie conceput modelul obiectului.

Abordarea sistemică a concepţiei se distinge prin tipul de întrebare care se pune: “cum se concepe un model al obiectului ?” faţă de “cum se identifică obiectul ?”. Deşi metodele sunt complementare, se pot evidenţia diferenţele dintre acestea (tab. 1).

Tabelul 1. Compararea metodelor analitice şi a metodelor sistemice de concepţie

Metode analitice Metode sistemice

Obiectul este determinat

Se caută rezolvarea problemei, se cercetează cauzele, rezultatul contează: Obiectul este construit

Problema trebuie pusă bine, procesul este important.

Obiectul este descompus în elemente care trebuie izolate

Analiză şi deducţie Obiectul este compus prin articularea şi relaţionarea elementelor între ele şi în totalitate

Sinteză şi inducţie

Superioritatea expertului care ştie: “ştiinţa descoperă, industria aplică, omul urmăreşte”

Expertul crede în cea mai bună soluţie Modestia expertului care caută să înţeleagă şi care ştie că trebuie să înveţe

Expertul crede că există mai multe soluţii satisfăcătoare

Principiul celei mai mici acţiuni

Prioritatea metodelor matematice şi cantitative Principiul acţiunii inteligente

Construirea modelului care poate fi redus

Validarea prin încercări experimentale Validarea prin transformarea realului (simulare)

Învăţământ disciplinar (juxtapus)

Liniaritate, monoraţiune, monocriteriu în decizie Învăţământ transdisciplinar

Paralelism, pluriraţiune, pluricriteriu

Cunoştinţele provin din descoperirea a ceea ce există Cunoştinţele provin din construirea realului, ele acţionează asupra lui

Se elimină contradicţiile pentru a face realitatea conformă cu schema Se iau în considerare conflictele şi contradicţiile

Expertul este o albină pentru care totul este codificat Omul este un arhitect liber, care construieşte prin încercare şi eroare

Metodele folosite în prezent în ciclul de concepţie al produsului pot ocupa loc, la rândul lor, într-un demers global de rezolvare a problemelor de inovare, care poate fi definit în cinci etape. In urma analizării metodelor, fără pretenţia însă de cuprindere exhaustivă, acestea pot fi grupate pe cele cinci etape după cum se arată în tabelul 2.

Tabelul 2. Metode de concepţie folosite în ciclul de inovare

Etape Metode

Identificarea problemei

Legea Pareto

Diagrame cauze - efect (Ishikawa)

Desfăşurarea funcţiei calitate (QFD)

Diagrama de afinitate

Formularea problemei

APTE

Ludion

Caracatiţa (Pieuvre)

Blocul de diagrame funcţional (BDF)

FAST

Analiza structurală (SADT)

Dezvoltarea de concepte

Brainstorming

Purge

Diagrame arborescente

Evaluare Analiza modurilor de defectare, a efectelor şi criticităţii lor (AMDEC)

Analiza funcţională

Diagrama matricială

Evaluarea multicriterială

Implementare

GANTT

PERT

Diagrama sagitală

Chart

Câteva observaţii esenţiale pot fi făcute în urma acestei treceri în revistă a principalelor metode de concepţie a unui produs:

- nu există o filiaţie naturală şi simplă între aceste categorii diferite de metode şi succesiunea de etape ale demersului de rezolvare a problemei;

- nici una dintre metodele citate în faza de dezvoltare de concepte nu permite sau nu facilitează cercetarea unei soluţii în afara domeniului de expertiză al inginerilor de concepţie sau al întreprinderii de care aparţin;

- aceste metode sunt foarte eficiente în primele două etape, cât şi în ultima, în schimb etapa de cercetare a ideilor şi a conceptelor nu are ca suport decât metode bazate pe psihologie, puţin sistematice şi lipsite de reproductibilitate;

uneori complementare, adesea prea puţin exploatate, QFD, Brainstorming, AMDEC şi analiza funcţională prezintă numeroase atracţii şi se dovedesc a fi mijloacele cele mai capabile să ajute întreprinderile în căutarea perpetuă de inovare, dar cheia acesteia rezidă în idee, în iluminarea geniului purtător al unei soluţii ideale la problema pusă, şi nici unul dintre aceste mijloace nu ajunge să propună o soluţie la această problemă