Rezistoarele sunt componente electronice pasive cel mai des intalnite in aparatele electronice. Rezistorul este o componenta pasiva pentru care impedanta are un caracter predominant rezistiv. Principalul parametru al rezistorului este rezistenta electrica (R) avand ca unitate de masura in Sistemul International (SI) Ohm si se noteaza ? (vezi ANEXA A). Fenomenul de rezistenta electrica este legat de procesul conductiei electrice. Curentul electric este miscarea dirijata a purtatorilor de sarcina electrica (electronii, in cazul conductoarelor). Prin dielectrici curentul este practic neglijabil deoarece electronii sunt puternic legati de nucleele atomilor. In materialele conductoare insa, la temperatura camerei, electronii de conductie se misca liber (haotic) si sunt in numar destul de mare pentru a putea considera ca avem de a face cu purtatori de sarcina electrica. In prezenta unui camp electric aplicat conductorului din exterior, acesti electroni sunt pusi intr-o miscare dirijata luand nastere curentul electric de conductie. In drumul lor electronii liberi se ciocnesc de ionii metalului, ciocniri care franeaza miscarea dirijata a electronilor. La randul lor, ionii metalului nu sunt ficsi, ci vibreaza cu o anumita amplitudine care depinde de temperatura la care se afla materialul. Acest fenomen prin care structura conductorului se opune "scurgerii" curentului electric (fluxului de electroni) poarta numele de rezistenta electrica. La metale, rezistenta creste odata cu cresterea temperaturii. Marimea cu ajutorul careia se poate cuantifica fenomenul de rezistenta electrica, la un material conductor, este constanta de material numita rezistivitate electrica sau rezistenta specifica, notata cu ? si care se masoara in [??m]. Astfel, pentru un conductor filiform rezistenta electrica este: R = S ? ? l (2.1) unde, l si S sunt lungimea si respectiv aria sectiunii conductorului. Rezistoare electrice 15 Rezistorul ideal este rezistorul caracterizat printr-un singur parametru: rezistenta electrica masurata in curent continuu. Un rezistor dintr-un circuit are o simbolizare grafica si una literara ca in figura 2.1. La inalta frecventa, rezistorul mai prezinta o inductivitate si capacitati parazite, schema echivalenta a rezistorului real fiind cea din figura 2.2 (Lp - inductivitatea parazita, C12 - capacitatea parazita a corpului rezistor, C10 si C20 - capacitatile parazite ale terminalelor fata de masa). Schema echivalenta din figura 2.2 se poate simplifica asa cum se vede in figura 2.3, in care: C = C12 + C C C C 10 20 10 20 ? + (2.2) L = Lp (2.3) R Lp 1 C12 2 Fig. 2.2 Fig. 2.3
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
