Scuba diving sau scufundări de adâncime

Termenul de scuba a aparut in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

Scufundarile, cunoscute generic ca scuba diving, sunt o activitate de agrement care nu mai este demult inaccesibila. Echipamentul din ce in ce mai avansat impreuna cu un concept de baza foarte simplu pot face o trecere pe cat de simpla pe atat de spectaculoasa in lumea subacvatica.

Practicantii se scufunda si inoata sub apa folosindu-se de tuburile de oxigen cu ajutorul carora se poate sta sub apa un timp mult mai indelungat decat prin mentinerea respiratiei din free diving sau prin tehnicile de la snorkeling. Scufundatorul se deplaseaza prin apa de obicei cu ajutorul labelor de scafandru dar uneori se mai foloseste si un DPV (diver propulsion vehicle – vehicul de propulsie a scufundatorului) numit si scooter sau un sistem de suprafata care deplaseaza scufundatorul cu ajutorul barcii.

DEOSEBIRE

Dupa ceea ce scrie in DEX, scafandrul se defineste ca persoana specializata in lucrari acvatice tehnice si care foloseste costum de scafandru, impermeabil, inchis ermetic pe cand scufundatorul este persoana specializata in scufundari dar care nu foloseste costumul de scafandru. In scufundarile de agrement practicantul este oarecum intre cele doua situatii, insa noi vom folosi termenul de scufundator care pare mai aproape de realitate, practicantii de agrement neputand fi inclusi in categoria profesiei de scafandru. Este o diferenta de antrenament, experienta si echipament intre scufundarile de recreere si cele tehnice

TERMEN

Termenul de SCUBA este un acronim pentru Self Contained Underwater Breathing Apparatus (care in traducere relativa ar inseamna Aparat Autonom pentru Respirat Sub Apa) si a aparut in timpul celui De-al Doilea Razboi Mondial.

Original se referea la aparatele de oxigen autonome numite si recirculatoare, elaborate de specialistul american Christian Lambertsen si folosite de scafandrii armatei SUA. Desi cuvantul SCUBA a pornit ca un acronim, acum este generic folosit pentru a denumi echipamente sau aparate de scufundare

ORIGINI

Punctul de cotitura al scuba diving-ului este reprezentat de inventia francezilor Jacques-Yves Cousteau si Emile Gagnan din anul 1943 care au construit primul echipament de scufundari numit “Aqua-lung”.

Chiar si asa, in anii ’50 – ’60 scufundarile de agrement era o activitate limitata doar celor care isi permiteau sa isi construiasca propriul echipament si sa treaca prin antrenamente dificile pentru a-l folosi.

Prima scoala de scuba diving este fondata in 1953 in Melbourne, Australia insa nu existau cursuri de instructie pentru incepatori.

Primele cursuri pentru scufundari profesioniste au inceput in 1959 odata cu aparitia organizatiei non-profit NAUI (National Association of Underwater Instructors - Asociatia Internationala a Instructorilor de Scufundari) care in 1966 se separara si are ca rezultat aparitia organizatiei pro-profit PADI (Professional Association of Diving Instructors – Asociatia Profesionala a Instructorilor de Scufundari)

ISTORIA SCUFUNDARII

Pentru prima data, apare pe o friza ce dateaza din anul 900 i. Hr. (cativa scufundatori, probabil soldati, ce respirau prin niste burdufuri din piele in timp ce inotau sub apa). Este cea mai veche mãrturie a folosirii unui dispozitiv de respirat sub apã.

sec.IV î.Hr.: scrierile lui Aristotel Istoria animalelor, Oppian Haleuticele, Eschil Rugătoarele şi Pliniu Istoria naturală cuprind referiri la viaţa şi munca pescuitorilor de bureţi de mare. În opinia acestora,"...ei sunt cei care au pătruns pentru întâia oară în chip sistematic în elementul neprimitor al apei".